Ziarul electronic al arădenilor

Tag: monografii

Monografii: Obiceiuri de Crăciun pe Valea Mureșului

Actualitati
„Umblatul cu dubele” sau „Dubașii” este o datină străveche, care se păstrează până în zilele noastre și o găsim în mai multe zone folclorice de pe Valea Mureșului, diferind de la sat la sat. Echipa de dubași colindători are în componența ei pe cei ce cântă și bat dubele totodată și taraful. Feciorii îmbrăcați cu șube și cioareci, cu căciuli împodobite cu flori, tricolor și pană de fazan, ținând în mână dubele, la fel de frumos împodobite ca și căciulile, se adună la gazda unde au învățat colinzile în postul Crăciunului. De aici, încolonați cu căprarul în frunte și muzicanții (taraful) în urmă, dubașii pornesc cu colinzile pe la casele oamenilor. De obicei, dubașii mergeau mai întâi la biserică unde colindau preotului și familiei sale, apoi la primar, la dascăl, iar apoi la fete

Monografii: Autobuzele în cartierul Gai

Actualitati
Trecând peste insistentele solicitări ale arădenilor şi specialiştilor, privind introducerea tramvaiului electric, în anul 1928, Primăria a demontat calea ferată, dezvoltând integral transportul urban cu autobuze. La început au fost folosite cele franceze, de tip Renault, Citroen, iar mai târziu, au fost construite autobuze la Astra Arad. Autovehiculele arădene aveau scheletul caroseriei din lemn de frasin, iar în interior erau lambrisate cu lemn de molid. Aveau o capacitate de 16 locuri pe scaune, două pe peron şi unul lângă şofer. Ferestrele cu geamurile încadrate în rame de lemn, erau fixe. Scaunele din lemn de esenţă tare erau prevăzute cu perne din piele, umplute cu păr de cal. Aceste autovehicole, în greutate de 6,3 tone, consumau, la viteza maximă, 32 litri de benzină

Monografii: Tragediile Mureşului, la Sânicolaul Mic

Actualitati
Pentru locuitorii din Sânicolaul Mic, aproape în toate anotimpurile, dar îndeosebi vara, o plimbare pe dolma Mureşului, pe „digul” de la marginea satului, era un mijloc de petrecere a timpului liber. Vara, îndeosebi tinerii, îşi petreceau timpul pe malul Mureşului, fie la pescuit, fie la plajă. Au fost însă şi ani când s-au întâmplat cazuri tragice, unele persoane, mai ales tinere, neţinând seama de pericolul la care se expun, au intrat în apa aparent liniştită şi n-au mai ieşit. Un tânăr din Sânicolaul Mic, pe nume Munteanu Petru, era la scăldat împreună cu mai mulţi tineri de vârsta lui. El avea 14 ani. La un moment dat, tânărul face pariu că el va trece de zece ori Mureşul înot. Fără să stea prea mult pe gânduri, se şi aruncă în valuri, când a făcut a şaptea tură, a dispărut în

Monografii: Anton Wekerle din Sântana, diplomatul de la Casa Albă

Actualitati
Anton Wekerle s-a născut în 1909, la Sântana, ca singurul fiu al unei familii numeroase de ţărani înstăriţi. A absolvit şcoala primară în localitatea natală, una din învăţătoare fiind verişoara sa, Katharina Ackermann, care i-a transmis dragostea pentru carte. La sfaturile acesteia, Anton Wekerle s-a înscris, în 1926, la gimnaziul Brukenthal de la Sibiu, o instituţie de învăţământ cu tradiţii de şase secole. Mai apoi, a urmat dreptul la Universitatea din Berlin, pregătindu-se pentru o carieră avocăţească. Însă timpurile s-au dovedit nefaste, rezervându-i tânărului sântănean un drum sinuos, ce l-a dus mult mai departe decât ar fi crezut de locurile natale. Imediat după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost nevoit să se refugieze, împreună cu familia, din faţa Armat

Monografii: 93 de ani de la naşterea muzicologului Ioan T. Florea

Actualitati
Ioan T. Florea s-a născut în comuna Covăsînţ, la data de 4 aprilie 1920, ca fiu al lui Toma (1885-1949) şi al Martei (1886-1964). A avut două surori, Măria (1911-1920) şi Roza (1922-1938), ambele dispărute înainte de vreme, prima la 9 şi a doua la 16 ani. După absolvirea şcolii elementare din Covăsînţ, în anul 1934, s-a înscris la Şcoala Normală din Arad, unde a studiat până în anul 1942. În toată aceas­tă perioadă a avut trei eminenţi pro­fesori, care l-au ajutat în formarea sa profesională: pe prof. Ioan Lipovan, la teorie şi vioară, pe fratele acestuia, Octavian Lipovan, la studiul glasurilor şi pe Caius Lepa, directorul şcolii în acea perioadă, doctor în etnologie la Universitatea din Viena, pe care 1-a cosiderat părintele său spiritual. Ca elev, Ioan T. Florea a cântat în

Monografii: Nume şi porecle din zona Almaş-Rădeşti

Actualitati
La cererea cititorilor, actualitati-arad.ro începe prezentarea, cu acordul Centrului Cultural Judeţean Arad, a unor date interesante publicate în monografiile localităţilor judeţului Arad. Ca şi pentru alte regiuni de pe teritoriul ţării noastre, şi pentru comuna Rădeşti, problema vechimii numelui de familie şi evoluţia lui în sistemul antroponimic oficial rămâne deschisă pentru cercetări viitoare. Acestea vor trebui făcute neapărat prin incursiuni şi în alte discipline, dintre care un rol de bază va trebui să-l aibă istoria. În Transilvania obligativitatea numelui de familie datează abia de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în urma unei dispoziţii date de împăratul Iosif al II-lea”. Pentru Bogeşti (Rădeşti), cele mai vechi nume descoperite până în prezent sunt în număr de 1.52