Ziarul electronic al arădenilor

Tag: monografii

Monografii: Obiceiuri de Bobotează

Actualitati
La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Transilvania, a fost la origini o practică ritual circumbulatorie, cu funcţie apotropaică, menită să ferească gospodăria de rele, prin înconjurarea casei, grajdului, pomilor din grădină şi în acelaşi

Monografii: Obiceiuri de Anul Nou la Covăsînţ şi Şicula

Actualitati
În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să dai bani, că apoi dai tot anul. De asemenea, în această zi şi azi se crede că nu e bine să mănânci găină, fiindcă găina tot împrăştie, ci doar carne de porc. Ţurca

Monografii: Obiceiuri de Crăciun pe Valea Mureșului

Actualitati
„Umblatul cu dubele” sau „Dubașii” este o datină străveche, care se păstrează până în zilele noastre și o găsim în mai multe zone folclorice de pe Valea Mureșului, diferind de la sat la sat. Echipa de dubași colindători are în componența ei pe cei ce cântă și bat dubele totodată și taraful. Feciorii îmbrăcați cu șube și cioareci, cu căciuli împodobite cu flori, tricolor și pană de fazan, ținând în mână dubele, la fel de frumos împodobite ca și căciulile, se adună la gazda unde au învățat colinzile în postul Crăciunului. De aici, încolonați cu căprarul în frunte și muzicanții (taraful) în urmă, dubașii pornesc cu colinzile pe la casele oamenilor. De obicei, dubașii mergeau mai întâi la biserică unde colindau preotului și familiei sale, apoi la primar, la dascăl, iar apoi la fete

Monografii: Tragediile Mureşului, la Sânicolaul Mic

Actualitati
Pentru locuitorii din Sânicolaul Mic, aproape în toate anotimpurile, dar îndeosebi vara, o plimbare pe dolma Mureşului, pe „digul” de la marginea satului, era un mijloc de petrecere a timpului liber. Vara, îndeosebi tinerii, îşi petreceau timpul pe malul Mureşului, fie la pescuit, fie la plajă. Au fost însă şi ani când s-au întâmplat cazuri tragice, unele persoane, mai ales tinere, neţinând seama de pericolul la care se expun, au intrat în apa aparent liniştită şi n-au mai ieşit. Un tânăr din Sânicolaul Mic, pe nume Munteanu Petru, era la scăldat împreună cu mai mulţi tineri de vârsta lui. El avea 14 ani. La un moment dat, tânărul face pariu că el va trece de zece ori Mureşul înot. Fără să stea prea mult pe gânduri, se şi aruncă în valuri, când a făcut a şaptea tură, a dispărut în

Monografii: 93 de ani de la naşterea muzicologului Ioan T. Florea

Actualitati
Ioan T. Florea s-a născut în comuna Covăsînţ, la data de 4 aprilie 1920, ca fiu al lui Toma (1885-1949) şi al Martei (1886-1964). A avut două surori, Măria (1911-1920) şi Roza (1922-1938), ambele dispărute înainte de vreme, prima la 9 şi a doua la 16 ani. După absolvirea şcolii elementare din Covăsînţ, în anul 1934, s-a înscris la Şcoala Normală din Arad, unde a studiat până în anul 1942. În toată aceas­tă perioadă a avut trei eminenţi pro­fesori, care l-au ajutat în formarea sa profesională: pe prof. Ioan Lipovan, la teorie şi vioară, pe fratele acestuia, Octavian Lipovan, la studiul glasurilor şi pe Caius Lepa, directorul şcolii în acea perioadă, doctor în etnologie la Universitatea din Viena, pe care 1-a cosiderat părintele său spiritual. Ca elev, Ioan T. Florea a cântat în

Monografii: Nume şi porecle din zona Almaş-Rădeşti

Actualitati
La cererea cititorilor, actualitati-arad.ro începe prezentarea, cu acordul Centrului Cultural Judeţean Arad, a unor date interesante publicate în monografiile localităţilor judeţului Arad. Ca şi pentru alte regiuni de pe teritoriul ţării noastre, şi pentru comuna Rădeşti, problema vechimii numelui de familie şi evoluţia lui în sistemul antroponimic oficial rămâne deschisă pentru cercetări viitoare. Acestea vor trebui făcute neapărat prin incursiuni şi în alte discipline, dintre care un rol de bază va trebui să-l aibă istoria. În Transilvania obligativitatea numelui de familie datează abia de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în urma unei dispoziţii date de împăratul Iosif al II-lea”. Pentru Bogeşti (Rădeşti), cele mai vechi nume descoperite până în prezent sunt în număr de 1.52