Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii: Evoluţia transportului în Arad

Începând cu 1 martie 1923, Uzinele Comunale din Arad au majorat preţul biletelor de transport pe traseul de la Gara CFR - Teatrul Municipal, respectiv - Cimitirul Eternitatea, la 200 lei, iar până la fabrica lui Neuman, la 250 lei. Motivul invocat a fost creşterea fondului de salarii cu 80% şi a preţului combustibilului cu 120%. Totodată, publicul a fost anunţat, că pentru îndeplinirea repede şi sigură a circulaţiei pe aceste trasee, au fost comandate două locomotive noi. În felul acesta, remarcă comunicatul Uzinelor Comunale din 25 februarie 1923, aceste locomotive noi vor înfrunta toate desele greutăţi, repetabile de azi,…
Citește mai mult

Primim spre publicare: In memoriam Maria Pavnotescu

S-a născut în 7 iunie 1934 la Gura Ocniței, absolvind Liceul Comercial din Arad în 1952. A dorit să urmeze Literele, dar originea socială „nesănătoasă a împiedicat-o fiind admisă la Facultatea de istorie din București, și după un an în paralel, a urmat și secția de limba și literatura română a Facultății de Filologie, absolvită în 1957. N-a fost reținută la Facultate, cum se preconiza, fiind respinsă tot datorită dosarului (origine burgheză și căsătoria cu un fiu de preot). Și-a început lunga carieră în învățământ, repartizată întâi la Liceul din Găiești și după 2 ani transferată în București, la Liceul…
Citește mai mult

Obiceiuri: Boboteaza la Nadăş

În fiecare an, de Bobotează, localnicii din Nadăş (comuna Tauţ) respectă mai multe tradiţii printre care cea a sfinţirii apei pârâului Teşa şi cea a împărţirii de colaci. De Bobotează, după Sfânta Liturghie de la biserică, se pleacă în grup, preotul, câtăreţii bisericeşti (corul), bărbaţii care duc prapuri (steaguri bisericeşti), enoriaşii care au participat la Sfânta Liturghie. Aceştia se opresc la Ruga satului (troiţă), unde se oficiază o slujbă religioasă de sfinţire a apei. În urmă cu aproape un deceniu, apa era pusă în două ciubere de lemn, dar acum este pusă în vase special din plastic. Corul cântă Troparul…
Citește mai mult

Monografii: Castelul Salbek din Petriş

În documentele din anul 1778, se menţionează că localitatea Petriş împreună cu satele Corbeşti, Obârşia şi Roşia aparţin familiei Salbeck, iar satul Selişte este stăpânit de nobilul Sigismund Iosika. Contele Salbek provine dintr-o familie de germani cu înclinări de fanatici catolicizanţi derivaţi din Salbeck Matei, care, mai întâi fusese secretar al Principelui din Moldova şi apoi pe la 1733 fusese comisar salin în judeţul Hunedoara. Din familia aceasta au ieşit prelaţi romano-catolici iezuiţi, şi fanaticul slujbaş judeţean Jakab care a fost formidabil persecutor catolicizant al iobagilor săi ortodocşi. După înăbuşirea răscoalei din 1784,din ordinul contelui Salbeck vechea aşezare a localităţii…
Citește mai mult

Monografii: Poveşti cu haiducii din Căprioara

Amintirea haiducilor din pădurile Căprioarei s-a transmis şi ea în sat pe cale orală, până azi. În aceste poveşti, repetate de bărbaţi în serile lungi de iarnă, la clacă şi prin birturi, vreme de mai bine de o sută şaptezeci de ani, s-au păstrat şi câteva date precise: numele haiducilor şi, la doi dintre ei, câteva date biografice, azi, în absenţa documentelor, greu de verificat. Ca toate poveştile din bătrâni, ele sunt pe de o parte puternic mitizate, accentul fiind pus pe calitatea de erou invincibil, dar în acelaşi timp sunt şi vagi, acţiunile justiţiare ale haiducilor având loc într-un…
Citește mai mult

Monografii: Personalităţi din Şepreuş – preoteasa Ersilia Sturza

De numele Ersiliei Sturza, soţia preotului Mihai Sturza din Şepreuş, se leagă începuturile activismului feminin românesc în judeţul Arad. Ersiliei Sturza i se datorează colecta făcută pentru ostaşii de la Plevna din timpul Războiului de Independenţă din anul 1877, în care intrase România. După modelul apelului lansat de femeile din Sibiu, această preoteasă de ţară din Şepreuş a publicat în presa arădeană un apel intitulat „Adresă filantropică către femeile române”, în care arată că „lupta o ţin românii şi noi suntem române”, îndeamnând aşadar „pe fiecare română adevărată să facă sacrificii şi să ofere după putinţă pentru ajutorarea bravilor ostaşi…
Citește mai mult

Monografii: Prof. dr. Stefan W. Hell, un sântănean pentru Nobel

Născut la Sântana, în anul 1962, Stefan W. Hell reprezintă o autoritate în lumea ştiinţei. Fizicianul de talie mondială, ale cărui realizări sunt pe cale de a revoluţiona cercetarea biologică, a urmat clasele I – VIII la Şcoala germană din localitatea natală, Sântana. Strămoşii lui au fost colonizaţi pe aceste meleaguri din regiunea Kraichgau, situată în apropiere de Heidelberg. Acesta este oraşul în care, reîntorcându-se la rădăcini, s-a stabilit şi Stefan W. Hell, în ultimii ani ai dictaturii ceauşiste. În 1990, fostul sântănean a obţinut doctoratul în fizică, după care a funcţionat, ca cercetător, în cadrul Laboratorului European de Biologie…
Citește mai mult

Monografii: Obiceiuri de Bobotează

La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Transilvania, a fost la…
Citește mai mult

Monografii: Obiceiuri de Anul Nou la Covăsînţ şi Şicula

În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau…
Citește mai mult

Monografii: Obiceiuri de Crăciun pe Valea Mureșului

„Umblatul cu dubele” sau „Dubașii” este o datină străveche, care se păstrează până în zilele noastre și o găsim în mai multe zone folclorice de pe Valea Mureșului, diferind de la sat la sat. Echipa de dubași colindători are în componența ei pe cei ce cântă și bat dubele totodată și taraful. Feciorii îmbrăcați cu șube și cioareci, cu căciuli împodobite cu flori, tricolor și pană de fazan, ținând în mână dubele, la fel de frumos împodobite ca și căciulile, se adună la gazda unde au învățat colinzile în postul Crăciunului. De aici, încolonați cu căprarul în frunte și muzicanții…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.