La Bârzava, indiferenţa naşte monştri

Localnicii din Bârzava trăiesc de zeci de ani cu spaima cancerului şi a altor efecte letale generate de radioactivitatea crescută, provenită de la fostele mine de uraniu din zonă.

Comuna Bârzava este situată pe valea râului cu acelaşi nume, pe drumul european E 68, ce face legătura între Arad şi Deva. Este o aşezare înconjurată de dealuri împădurite. Întinsă pe 25.000 de hectare, comuna are peste 3.000 de locuitori, în cele 8 sate aparţinătoare. Peste 1.000 dintre aceştia locuiesc în satul centru de comună – Bârzava.

Din nefericire însă, această aşezare, cu toată poziţia ei avantajoasă, este ocolită de investitori şi turişti. Dar nu şi de boli. În preajma minei de uraniu dezafectate au murit de cancer mai mulţi oameni în ultimii ani, iar unele gospodării au fost părăsite din această cauză. Închiderea fostei mine de uraniu de la Bîrzava a fost aprobată prin HG 898/2002. Valoarea totală aprobată pentru închidere, inclusiv ecologizare, la preţurile anului 2002, este 772.900 lei.

Mina Bârzava, la data apariţiei Hotărârii de Guvern din 2002, era în administrarea Companiei Naţionale a Uraniului Bucureşti, fiind preluată ulterior de SC Radioactiv Mineral Magurele. În anul 2005, halda mică, cu o suprafaţă de 420 de mp şi un volum de 550 mc, a fost ecologizată prin încapsulare, ceea ce a dus la scăderea radiaţiei de radon de 6 ori.

În momentul de faţă, halda mare de steril uranifer, cu o suprafaţă totală de 2.000 mp şi în volum de 3.000 mc, este descoperită şi este principala sursă de nemulţumire pentru cei din Bârzava.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad arată că riscul radiologic provenit de la iradierea externă este nesemnificativ pentru un adult, dar în cazul copiilor trebuie să se ţină cont de acest risc. Pentru un adult care trece în zona hălzii, din cauza activităţii zilnice, iradierea externă va fi de 9.89μSv/an, ceea ce reprezintă o creştere de 3% (faţă de 0.33mSv/an). Joaca copiilor în zona hălzii va creşte iradierea externă cu 92.7μSv/an, ceea ce reprezintă o creştere de 28% (faţă de 0.33mSv/an).

Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Alexandru Pătruţi, referindu-se la aceste rezultate, a spus că „riscul pentru un adult este redus, iar pentru un copil nu poate fi o problemă, atât timp cât nu stă pe halda de steril timp de un an, fapt ce poate genera o creştere a cantităţii de radiaţie de 28%”.

Totodată, Pătruţi mai spune că SC Convesmin SA Bucureşti a încheiat cu SC Radioactiv Mineral Măgurele contracte pentru monitorizarea trimestrială a factorilor de mediu, apă şi sol, până la începerea lucrărilor de ecologizare. Rezultatele obţinute în urma prelevării probelor se încadrează în conţinutul maxim admis.

Ministerul Economiei are în strategia aprobată prin HG închiderea şi ecologizarea minei din Bârzava, dar, în prezent, nu sunt bani.

Nu dorim să găsim un vinovat în ceea ce priveşte mina de la Bârzava. Dar dorim ca peste 40 de ani, copii care acum se joaca în preajma haldei de steril uranifer şi în pârâul Bârzavei să nu cunoască urmările unei tumori maligne.

Ce se poate face acum, fără întârziere, până la ecologizarea zonei? Perimetrul fostei mine şi a haldelor de uraniu trebuie să fie incercuit. Autorităţile să aducă la cunoştinţa localnicilor posibilul risc existent de radiaţie în zona haldei mari de steril. Şi, nu în ultimul rand, demararea procedurilor pentru introducerea apei potabile şi a canalizării la Bârzava.

Sunt doar câteva lucruri de bun simţ care trebuie puse în aplicare, atât de autorităţile locale, cât şi de cele centrale. Pentru că facem parte din marea familie europeană unde şi o picătură de ulei scursă de la o maşină într-o parcare este încercuită şi ecologizată.

(text/foto: Ioan Suciu)

comentarii