Ziarul electronic al arădenilor

Județul Arad pierde a doua oară un sit arheologic de importanță națională

În decurs de o lună, pentru a doua oară consecutiv, proiectul privind trecerea sitului arheologic de importanță națională „Mănăstirea Bizere”, din domeniul public al comunei Frumușeni în domeniul public al Județului Arad, nu a întrunit cele două treimi necesare din votul aleșilor județului Arad.

Consilierii alianței PSD-ALDE au lipsit de la ședință, împiedicând votarea acestui punct de pe ordinea de zi a ședinței ordinare.

Demersul privind trecerea sitului arheologic „Mănăstirea Bizere” din domeniul public al comunei Frumușeni în domeniul public al al Județului Arad este de maximă importanță pentru județul Arad, întrucât situl arheologic, clasat în Lista monumentelor istorice, grupa valorică A, codul AR-I-m-A-21088, declarat rezervaţie arheologică din anul 2008, este nu doar o zonă cu potenţial arheologic, ci şi turistic, fiind unic în judeţul Arad şi România, dar și în Sud-Estul Europei.

Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatul abaţial, cimitirul mănăstirii, iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică, unice în România şi Sud-Estul Europei!

„Trecerea sitului arheologic în domeniul public al Județului Arad și administrarea sa de către Complexul Muzeal Arad este absolut necesară pentru demararea unor proiecte cu finanțare europeană, atât pentru protejarea și promovarea patrimoniului cultural, conservat «in situ», cât și pentru includerea sitului în rute turistice de nivel european”, a declarat dr. Constantin Ioan Inel, managerul Complexului Muzeal Arad.

Situl arheologic Frumuşeni – „Mănăstirea Bizere” este situat la 1 km nord-est de localitate, în rezervația arheologică din extravilanul comunei Frumușeni, județul Arad, în lunca Mureşului, pe malul stâng al râului, în punctul numit „Fântâna Turcului”, unde în anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria.

La sfârşitul secolului al XII-lea Mănăstirea Bizere avea să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. În secolul al XIII-lea mănăstirea, cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4.000 bolovani de sare, produs greu de procurat în acele timpuri. Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557, după invazia turcească în părţile Aradului şi datorită Reformei religioase, mănăstirea nu mai era consemnată ca fiind funcţională.

Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au dus la descoperirea  palatului abaţial, cimitirului mănăstirii, iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică, unice în România şi Sud-Estul Europei. În anii următori, Complexul Muzeal Arad, în colaborare cu Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a continuat investigaţiile arheologice de la „Bizere”, iar în anul 2009 s-a desfășurat un amplu proiect de conservare preventivă „in situ” a mozaicurilor şi realizarea primelor reconstituiri virtuale a unor părţi din mănăstire: capela funerară, turnul-fântână, porticul claustrului şi curtea interioară cu fântână.

Colectivul șțiințific:

1981 – Complexul Muzeal Arad – Mircea Rusu, Mircea Barbu, drd. George Pascu Hurezan

2001 – 2009 – Complexul Muzeal Arad – dr. Peter Hügel, drd. George Pascu Hurezan, dr. Florin Mărginean, Kopeczny Zsuzsanna Institutul de Arheologie si Istoria Artei Cluj-Napoca – dr. Adrian A. Rusu Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia – dr. Ileana Burnichioiu.

(actualitati-arad.ro vă oferă integral comunicatul transmis de Complexul Muzeal Arad. actualitati-arad.ro nu îşi asumă în niciun fel răspunderea pentru conţinutul comunicatelor, oferind numai suportul tehnic pentru publicarea acestora.)

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.