Ziarul electronic al arădenilor

Începe postul Crăciunului. Semnificații, tradiții, rânduieli bisericești

Postul Crăciunului durează 40 de zile, timp în care creștinii ortodocși vor consumă numai produse de origine vegetală. Începe la data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.

Credincioșii se pregătesc pentru perioada de post înaintea sărbătorii Nașterii Domnului. Luni, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri „de dulce”.

Dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. În anul 2022, Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului cade într-o zi de luni. Din punct de vedere al alimentației, este un post mai ușor față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la peste, ulei și vin.

Pe vremuri, în această zi de lăsatul secului se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își „dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

Ce trebuie să faci în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.

Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă și duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament, potrivit crestinortodox.ro.

Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Postul presupune renunțarea la carne, ouă și lapte, cum ar spune bunicii la mâncarea de dulce. Lunea, miercurea și vinerea mâncăm bucate fără ulei și fără vin. Marțea și Joia se dezleagă la untdelemn și vin. Sâmbetele și duminicile, până la 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin și peste.

Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri sărbătorim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, mâncăm untdelemn și bem vin; iar dacă este hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci dezlegăm și la peste. Marțea și joia mâncăm peste, untdelemn și bem vin, dacă în aceste zile este vreun sfânt mare, hramul unei biserici sau sărbători cu roșu.

Sfinții Părinți au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul creștin nu se rezumă doar la abținerea voluntară de la mâncare și băutură, ci și la lupta împotriva patimilor, instinctelor și pornirilor păcătoase ale trupului sau sufletului.

Un post adevărat înseamnă renunțare la dragostea fizică, la băutură, plata datoriilor. În sate, în post nu se deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri. Postul se încheie în noaptea de Crăciun după Litanie.

Postul Crăciunului. Rânduieli bisericești

De pe 15 noiembrie, de când se lasă postul cuvenit acestei sărbători, după fiecare liturghie sau după fiecare vecernie, românii de la sate încep să repete colindele.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Lăsatul secului sau „alimentele de sec” se referă în mod direct la nevoinţa omului în aşteptarea unei mari sărbători. Sec înseamnă uscat, fără grăsime, de post. Lăsatul secului este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post.

Biserica a rânduit înaintea fiecărei mari sărbători să fie o perioadă specială de pregătire a creştinului, prin post şi rugăciune. În ziua de 15 noiembrie, în fiecare an, începe Postul Crăciunului.

Rostul fundamental al oricărui post este să ajute la dezintoxicare sufletului, nu cea a corpului, prin regim alimentar. Se spune că e mai important ce spunem și ce gândim decât ce anume mâncăm. Un post nu trebuie să domolească doar poftele trupești, ci să înbuneze și sufletul.

Ultima zi a postului Nașterii (24 decembrie), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până la ora 15, când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert, amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16).

În unele părți nu se mănâncă în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului. Aceast regim amintește totodată de postul ținut odinioară de catehumenii care în seară acestei zile primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire, la liturghia săvârșită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care azi se savârseste dimineață).

Tradiții și obiceiuri și superstiții de Lăsata Secului

Potrivit tradiţiei creştin ortodoxe, Lăsata Secului se petrece în familie. În această zi  se strâng la masă rudele apropiate şi/ori prietenii şi se consumă următoarele bunătăţi: ciorbă, friptură, plăcinte, vin.

De ce se ţine Lăsata Secului

Această sărbătoare, dinainte de începerea Postului Naşterii Domnului se ţine pentru a ne feri de următoarele lucruri: apărare de boli, lovituri, protejarea holdelor de grindină.

Tot până la acest eveniment din viaţa creştin ortodocşilor se fac şi ultimile nunţi, pentru că de pe 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului. După rânduiala bisericească nu se efectuează nunţi în timpul postului.

Obiceiuri de Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului

De Lăsata Secului, cei care locuiesc la ţară, respectă anumite obiceiuri şi ritualuri care fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului:

– ungerea cu usturoi a uşilor, porţilor şi a ferestrelor caselor. Se crede că acest obicei ajută la alungarea spiritele rele.

– crearea de zgomote sau folosirea împuşcăturilor pentru a speria spiritele.

– firimiturile rămase de la masa în familie ce a avut loc de Lăsata Secului se aruncă păsărilor. Acest rit se face pentru ca păsările sălbatice să nu strice recoltele.

– vasele în care s-a gătit pentru această sărbătoare se spală şi aşază cu gura în jos toată noaptea pentru a nu intra in ele spiritele cele rele.

– pentru această zi se obişnuieşte să se gătească o găină. În funcţie de cât de gras e pieptul găinii tăiate aflăm cum va fi iarna respectivă. Aşadar, dacă pieptul ei va fi gras, se spune că iarna va fi grea, iar dacă e subţire, atunci ne aşteaptă o iarnă uşoară iar vara va fi roditoare

Postul Crăciunului. Semnificații

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

Postul Crăciunului Cum se ține post

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi.

Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Postul Crăciunului. Zilele cu dezlegare la pește

În comparație cu Postul Paștelui, acesta nu este atât de strict, având mai multe dezlegări la pește, ulei și vin.

În fiecare zi de marți și de joi va fi dezlegare la ulei și la vin, iar sâmbăta și duminica va fi dezlegare la pește, dar dacă sunt zile de sâmbătă sau duminică în perioada 20-24 decembrie acestea nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn si vin.

În plus, dacă în zilele de luni, miercuri sau vineri, este sărbătoare cu cruce neagră, atunci credincioșii pot consuma ulei și vin. Și în zilele de sărbătoare marcate în calendar cu cruce roșie va fi dezlegare la pește.

Zilele cu dezlegare la pește – Postul Crăciunului 2022

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (luni) – sărbătoare cu cruce roșie

26 noiembrie: Sfântul Stelian (sâmbătă)

27 noiembrie: Sfântul Mucenic Iacob Persul (duminică)

30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (miercuri) – sărbătoare cu cruce roșie

3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (sâmbătă)

4 decembrie: Sfânta Muceniță Varvara (duminică)

5 decembrie: Sfântul Sava cel Sfințit (luni)

6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (marți) – sărbătoare cu cruce roșie

10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (sâmbătă)

11 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (duminică)

12 decembrie: Sfântul Spiridon (luni)

13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (marți)

17 decembrie: Sfântul Proroc Daniel (sâmbătă)

18 decembrie: Sf Cuv. Daniil Sihastrul (duminică)

Postul Crăciunului 2022. Tradiții și obiceiuri

De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube. Conform tradiției, în ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara, iar masa trebuie să fie compusă din grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

„Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Superstiții în Postul Crăciunului. Ce este interzis să faci

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În Postul Crăciunului este interzisă beția.

Conform tradiției din bătrâni, în funcție de vremea din postul Crăciunului, vom ști cum va fi primăvara. Astfel, dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine.

Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

În postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.