Ieftini la făină…

Statul suferă, în mai toate structurile sale. În decursul a (aproape) 20 de ani, aparatul de stat – central, mixt sau local – s-a încărcat excesiv, pe fondul a două fenomene: mascarea şomajului real, din sectorul privat, respectiv satisfacerea clientelar-politică.

Teofil Grădinaru

Acum, când cinci-şase zile libere, fără plată, ajung să relanseze un buget naţional, ne dăm seama de adevărata dimensiune a angajaţilor dependenţi direct de bugetul de stat. Drept urmare, prin acte normative diverse, se încearcă limitarea numărului de angajaţi la stat. Asta la suprafaţă… În subteran, guvernanţii se joacă cu salariile bugetarilor, sperând ca aceştia să plece din sistem, nemulţumiţi.

Această a doua operaţiune este, însă, destul de periculoasă. În urma scăderii veniturilor, primii care vor deveni nemulţumiţi vor fi funcţionarii publici capabili. Aceştia, conştienţi de pregătirea şi valoarea lor, vor migra spre sectorul bugetar. În speţă, vor rămâne cei mai slabi, cei aproape de pensie sau cei blazaţi. Logic, aparatul administrativ va scădea valoric, iar economiile făcute se vor repercuta tot asupra statului. Va creşte din nou tentaţia corupţiei, va reapărea (deşi n-a dispărut de tot!) miserupismul specific românesc de la ghişeu etc.

Dar, sunt domenii unde această politică va avea consecinţe grave asupra României: la instituţiile care gestionează fondurile europene. Subiectul a mai fost abordat în presa centrală, dar nu în totalitate. În acest «parteneriat» U.E. – România, europenii sunt decişi să nu mai fie într-atât de largi la pungă, criza economică fiind o pildă exemplară. Ne(mai)fiind largi la pungă, europenii devin şi mai exigenţi. O exigenţă dusă la extrem, un fel de exces de zel. Adică proiecte întocmite foarte bine, caiete de sarcini cu capitole bine reglate şi un aparat de verificare foarte bine pus la punct.

Noi, în loc să răspundem la această exigenţă extremă cu un profesionalism pe măsură, mergem în direcţie opusă. Ne îndepărtăm oamenii capabili, păstrând doar pe cei automulţumiţi de soarta lor. Aceşti automulţumiţi, plătiţi cu bani de milă publică, trebuie să atragă peste 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, în condiţii ostile. Tragic viitor ne aşteaptă, dragii mei!

comentarii