Iaca deja se crăcană şi monolitul politic de centru-dreapta-stânga, construit să dărâme hegemonia portocalie. Conservatorii s-au hotărât să „mişte-front”, că prea nu sunt băgaţi în seamă şi vin cu cerinţe.
Teofil Grădinaru
De fapt, cu o cerinţă, dar mare cât propunerea lor de candidat pentru Primăria Bucureştiului: Popescu zis (şi mai apoi „botezat” la starea civilă) Piedone.
Ecuaţia e simplă: Partidul Conservator este perceput ca rating în sondaje, iar acoperirea lor teritorială în timpi de antenă. Deci nu ca un partener serios, ci ca un mijloc de comunicare cu electoratul, motiv de zgândărire a orgoliilor.
Până şi aparenta negociere a candidaturilor la Consiliile Judeţene şi municipiile reşedinţă de judeţ (vezi şi Aradul) a fost făcută mai mult pentru a astupa gura conservatorilor şi găurile financiare ale partenerilor (iarăşi iese în evidenţă Aradul) pentru că partidele serioase ale USL au evitat să îşi nominalizeze candidaţii în zone de risc (aşijderea Aradul).
Practic, conservatorii adoptă o atitudine ostilă pentru a mai obţine ceva la negocieri. Dacă au fost şi sunt apreciaţi doar pentru Antene, atunci vor plusa cu Antenele. Împingerea lui Piedone în faţă ne e decât interfaţa unor aprige negocieri, de care nu e străin Dan Voiculescu.
Situaţia este oarecum similară şi la Arad. Popescu nu este şi n-a fost niciodată conservator. Candidând sub sigla USL, nu se poate spune nici măcar că va „trage” lista după el, cum se întâmplă cu câte un candidat a cărui notorietate şi priză la electorat este superioară formaţiunii politice din care provine.
Eventual, Popescu va „trage” – atât cât va putea să o facă – o listă populată cu apropiaţi de-ai lui Popescu, la fel de „conservatori” precum liderul de conjunctură.
Şi atunci, unde este esenţa PC?
Conservatorii nu se vor regăsi în aparatul politico-administrativ nici măcar la nivelul celor 3-4 procente cu care este creditat partidul prin sondaje. Iar consilierii consideraţi conservatori s-ar putea să fie proaspăt racolaţi, precum Popescu.
Nu vor putea face uz nici de retragerea sprijinului politic pentru consilierii proprii, deoarece eliminarea unui conservator presupune validarea următorului de pe listă, care va fi fie liberal, fie social-democrat.
Acestea fiind datele problemei, conservatorii au provocat o fisură în USL, sperând la mai bine. S-ar putea să transforme fisura în crater, pe baza proverbului „Cine seamănă vânt culege furtună!”.
Şi, până şi antenele se mai îndoaie, uneori…
