Ziarul electronic al arădenilor

De unde provin denumirile cartierelor din Arad

aradFie că sunt mai vechi sau mai noi, cartierele din Arad au câte o istorie, atât în ceea ce priveşte denumirea lor, cât şi în ceea ce priveşte modul în care s-au format.

Trei dintre cartierele mari ale Aradului, Micălaca, Gai şi Sânicolaul Mic, au fost, în trecut, comune de sine stătătoare, iar numele lor au o istorie mai aparte.

Micălaca

Numele de „Micălaca”, păstrat de-a lungul timpului în diverse variante, vine, cel mai probabil, de la românescul „loc al lui Mica”, cu trimitere la o veche familie de localnici. De aici se ajunge la „Mica-loc” şi, ulterior, la denumirea de astăzi.

În anul 1930, Micălaca a fost alipită oraşului Arad. Până atunci, a fost comună de sine stătătoare, iar mai înainte sat, fiind una dintre cele mai vechi aşezări din comitatul Aradului.

De-a lungul vremii, datorită dezvoltării oraşului şi a suburbiilor, lângă Micălaca Veche a apărut Micălaca Nouă – configurată mai ales prin împroprietărirea cu locuri de case şi loturi agricole a luntraşilor micălăceni, angajaţi de autorităţile orăşeneşti, în anul 1810.

Bujac

Din punct de vedere etimologic, denumirea cartierului e posibil să derive din cuvântul „bugeac”, de origine asiatică (turcă-bucak), cuvânt denumit în DEX ca însemnând „ţinut de stepă, brăzdat de văi adânci şi seci şi lipsit de ape curgătoare“.

Motivaţia denumirii este plauzibilă, deoarece terenul este lipsit de ape curgătoare.

Tot atât de bine, denumirea poate deriva din substantivul neutru „bulhac”, folosit şi astăzi în Moldova, sinonim cu mlaştină, mocirlă, smârc (cf. dicţionar de sinonime).

Terenul cartierului, până nu demult, era foarte mlăştinos, deoarece stratul de apă freatică este la suprafaţă.

Sânicolaul Mic

Sânnicolau Mic (în română și Sânmiclăuș, în maghiară Kisszentmiklós, în germană Kleinsanktnikolaus) a fost o localitate din Banat, situată la sud de Arad și de Mureș și la est de Aradul Nou.

Multă vreme, localitatea a fost denumită Szent-Miklos, adică localitatea Sfântul Nicolae.

E posibil ca denumirea localităţii să aibă legătură cu cea a hramului fostei biserici din lemn, care se găsea în apropierea actualei biserici, având hramul Sfântul Nicolae.

Sânicolaul Mic este situat în plină câmpie, în apropierea râului Mureş, în partea de sud-est a oraşului Arad, la confluenţa cu cartierul Aradul-Nou.

Aşezarea Sânicolaului Mic a avut statut de comună până la începutul anilor ‘50, când, în urma unor reorganizări administrative, Sânicolaul Mic a devenit cartier al oraşului Arad.

Gai

Până în prezent nu se cunosc date precise privind înfiinţarea şi alipirea Gaiului la oraşul Arad.

Câteva însemnări din 1937, ale preotului paroh Nicolae Ionescu (1882-1959), rămase în manuscris, sunt interesante prin informaţiile lor, dar insuficiente.

Potrivit acestora, comuna, scris oficios „Aradgai”, nu s-a numit întotdeauna aşa. Poporul o numea numai „Gai”. În vremurile vechi s-a numit „Gaia”. Se zice, că

împrejurimile Gaiului de atunci au fost pline cu apă şi turcii cu găi treceau să ajungă pe locul populat.

Prin anii 1800, numele comunei s-a scris „Gai”, până în anii 1820, când deja numele înscris în matricole se schimbă în „Gaiu”.

Ipoteza atribuirii numelui „Gai”, inspirat din mediul natural, cuvânt care în limba sârbă înseamnă „dumbravă“, este mai plauzibilă.

Această denumire mai poate fi întâlnită în două localităţi din Banatul românesc şi sârbesc, aşezate pe suprafeţe, cu un facies geografic asemănător.

Aradul Nou

Aradul Nou a fost un târg și o cetate, pe malul bănățean al Mureșului, în dreptul Aradului. Astăzi, Aradul Nou cuprinde și fosta comună Mureșel. S-a alipit de Arad în anul 1948.

În acest cartier, în anul 1661 a fost descoperită în înscrisuri menţiunea Yeni-Varat  (New Arad), un nume turcesc bazat pe orașul situate în vecinătatea Aradului.

Aurel Vlaicu

Cartierul Aurel Vlaicu a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, o parte dintre terenurile pe care s-au construit noile blocuri de locuinţe fiind întregistrate în cartierul Gai.

Numele cartierului provine de la celebrul aviator Aurel Vlaicu.

Funcţionarilor

Cartierul Funcționarilor este un cartier al orașului Arad, numele acestuia provenind de la funcţionarii în diverse instituţii publice, care şi-au ridicat case în această zonă pentru a fi cât mai aproape de locurile de muncă aflate în centrul oraşului.

Confecţii

Este un cartier de blocuri, situat în partea de vest a orașului Arad.

Numele cartierului provine de la celebra Fabrică de Confecții, situată în acest cartier.

Grădişte

Cartierul Grădiște ( în maghiară Mosóczy) este unul dintre cartierele municipiului Arad, înființat în perioada interbelică.

Cel mai probabil, denumirea acestuia provine de la numărul mare de grădini care erau cultivate de fiecare locuitor, care avea în proprietate o casă cu teren.

Pârneava

Pârneava – mai demult Valachay (Walachei) – este unul dintre cartierele municipiului Arad considerat cartierul românesc.

Pârneava se află spre apus de la centrul orașului, de care este despărțită prin Calea Șaguna și se întinde până la câmpul de sub Pădurea Ceala, Cimitirul de jos și Canalul Mureșului (Ieruga), denumiri folosite de pârnăveni.

Drăgăşani (Ráczfertály)

Pe locul actualului cartier Drăgășani s-a aflat așezarea Papokfejérgyháza, atestată documentar în 1552.

În anul 1567, dispunea de 38 de familii, iar în anul 1579, de 32 de familii.

După cucerirea Aradului de către turci, a fost construită o cetate patrulateră, pe locul fabricii TEBA.

Centru

Într-una din zonele centrale ale oraşului a fost, în trecut, „Civitas Germanica” sau „Cartierul German”.

Cartierul German din Arad era situat în „Insula Mare a Aradului”, cuprinsă între primul și al doilea braț al Mureșului.

Primul braț, numit Mureșul Mic (Parvus Mariusus) se desprindea din Mureș în dreptul bazei sportive UTA. Al doilea braț pornea din apropierea Palatului Cultural și trecea pe lângă actuala Primărie.

Zona era locuită aproape în totalitate de meșteșugari germani catolici. Cei mai bogați locuiau pe bulevardul central și pe Strada Domnilor (Herren gasse), actuala stradă Mihai Eminescu.

Primăria din „Civitas Germanica” era situată în Piața „Avram Iancu“ (în cele din urmă, primăria sârbească și cea germană s-au unit).

Cartierul avea și un cimitir al comunității catolice, situat în spatele primăriei vechi.

surse:

Monografiile localităţilor judeţului Arad

wikipedia.org

aradul-vechi.blogspot.ro

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.