La mijlocul secolului al XIX-lea s-a construit în Viena, în locul zidurilor vechi ale orașului, bulevardul maiestuos care împreună cu cheiul Franz-Josef înconjura centrul orașului ca un inel, renumita Ringstrasse, o stradă în formă de inel, 5,2 km de clădiri fastuoase, palate și construcții de arhitectura extravaganță.
Istoric
La a 20-a aniversare a iubitei sale soții Sissi, tânărul împărat de 27 de ani a făcut cunoscută o senzație și anume că Viena va fi modernizată ca oraș mondial.
Astfel, la Crăciunul anului 1857 ziarele au anunțat surpriza: Maiestatea sa Franz Josef I. va dărâma zidurile orașului și bastioanele și pe locul lor va construi o stradă în toată splendoarea.
Astfel, a început o eră nouă arhitectonică a metropolei de pe Dunăre și deschiderea festivă a avut loc 7 ani mai târziu la 1 mai 1865, în fața porților orașului.
Un tur imaginar începe la cea mai nobilă milă în fața bisericii votive (Votivkirche). Această biserică neogotică, care cu turnurile sale de 99 metri, este a doua ca mărime din Viena amintește de doi eroi vienezi, doi salvatori de vieți fără de care ringul nu ar fi putut exista în extravaganța și frumusețea de acum.
Plutonierul Graf O`Donell și măcelarul Josef Ettenreich au împărtășit împăratului tentativa de omor a ucenicului de croitorie maghiar Janos Libeny, pe care acesta vroia să o exercite asupra tânărului împărat.
Ca răsplată pentru „salvarea maiestății“ a fost ridicată biserica ca ofrandă votivă și cadou a mulțumirii poporului către monarhie. Tânărul arhitect Heinrich Ferstel a fost angajat ca „arhitect al curții“ care pentru că s-a dovedit a fi deosebit de priceput, tot lui i-a fost dată sarcina de a proiecta și clădirea universității din apropiere în stil istoric, un amestec între Renascentism și Baroc.
Răsfoind în arhive se certifică faptul că în spatele dorinței de a construi acest bulevard splendid se ascund interese politice și strategii militare.
Asta, din cauză că, după Revoluția de la 1848, a rămas atât o teamă față de proletariat și grija ca nu cumva cei nevoiași de la periferia orașului să se ridice împotriva celor bogați cât și frica posibilității ca la un atac habsburgii să fie prinși ca într-o capcană între zidurile înalte și late ale orașului.
Fără bastioane care să îngusteze, împrejurimile arată altfel. În primul rând, pe strada cu o lățime de 50 metri ar fi imposibilă construcția baricadelor și în al doilea rând la nevoie treptele armate ar putea ajunge repede și fără piedici la diverse puncte de interes.
Totodată, s-a început și construcția cazarmei „prințul moștenitor Rudolf“ în ziua de astăzi cu numele cazarma Rossauer unde s-a concentrat și prezența militară necesară tocmai pentru a se putea interveni la nevoie.
În luna august a fost începută construcția la capătul ringului, mai precis pe cheiul Dunării (Donau Kai) pentru care au fost tăiați 30.000 de piloți de lemn în stil windsor.
Prezent
O plimbare în ziua de astăzi se poate face dinspre chei înspre Schwedenplatz și Urania cu tramvaiul „Vienna Ring Tram”, de-a lungul clădirilor istorice.
Acolo unde, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au mers mai întâi tramvaie trase de cai și mai apoi cele electrice.
În ziua de astăzi merge un tramvai care duce turiștii pe lângă Operă, Hofburg, Muzee, Parlament, Primărie, Burgtheater, Universitate, Bursa, Hotelul Imperial și palate reprezentative care se aliniază unele după altele ca într-un șirag de perle.
Cu „Vienna Ring Tram” se pot descoperi comod și simplu toate punctele de atracție faimoase din centrul Vienei.
Pe parcursul călătoriei se pot viziona pe ecrane LCD și auzi în caști explicații despre obiectivele turistice interesante, care sunt descrise în germană și engleză și în 6 alte limbi.
Tramvaiul pornește de la Schwedenplatz la intervale de 30 minute, la jumătate și la fix, zilnic, de la 10.30 la 17.30, și are 31 de locuri pe scaune. Un tur complet pe ring în jurul centrului vechi durează 25 de minute.
Biletele se pot cumpăra atât direct în tramvai cât și în locurile speciale la casele de bilete ale transportului în comun (Wiener Linien Wien-Karte), 1 Ringrunde (1/2 oră) costă 6 euro.
Rodica Roșca