În contextul marcării a 6 ani de la adoptarea Legii nr. 23/2015 pentru declararea zilei de 8 mai ca Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în România, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) îşi propune să iniţieze o serie de acţiuni de informare şi conştientizare în mediul on-line sub egida „Săptămânii egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi”.
Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi este unul dintre obiectivele Uniunii Europene. De-a lungul timpului, legislaţia, jurisprudenţa şi modificările aduse tratatelor au contribuit la consolidarea acestui principiu şi la implementarea sa în UE.
Uniunea Europeană are la bază un set de valori, printre care şi egalitatea, promovând, în consecinţă egalitatea între femei şi bărbaţi; nediscriminarea, eliminarea inegalităţilor şi promovarea egalitaţii de şanse între femei şi bărbaţi în toate activităţile sale, concept cunoscut şi ca „integrarea dimensiunii de gen”. În Tratatul de la Lisabona, Uniunea şi statele membre s-au angajat să combată toate formele de violenţă domestică şi să ia toate măsurile necesare pentru a preveni şi reprima aceste aspecte criminale, precum şi pentru ajutorarea şi protejarea victimelor.
Pandemia de COVID-19 a zguduit temeliile vieții din România, din Europa și din întreaga lume. A separat familii și prieteni, a perturbat viața de zi cu zi și chiar a pus în pericol democrațiile. Ea a avut un impact asupra fiecărui aspect al modului nostru de viață european. Dar această criză nu a fost resimțită în același fel de toate persoanele din societățile noastre. Inegalitățile de venit, geografia, vârsta și, în special, genul au determinat, separat, dar și în împreună, modul în care această criză a avut și va continua să aibă un impact asupra cetățenilor.
Criza COVID-19 a afectat diferite grupuri din societate în moduri și în grade diferite, inclusiv femei și bărbați, tineri, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități, victime ale violenței de gen și domestice, persoane din medii socioeconomice diferite, copii, părinți singuri și grupuri minoritare, inclusiv persoane de etnie romă, persoane LGBTQI+ și femei refugiate și migrante, a avut, de asemenea, implicații intersectoriale.
Pandemia generată de COVID-19 ne-a pus în faţa unor provocări diverse, iar în prima linie a luptei au fost nu de puţine ori femeile, fie că ne referim la cadrele medicale, la femeile din sistemul de educaţie şi asistenţă socială, la femeile care prestează servicii de cutăţenie, comerţ, etc. S-a vorbit mult despre nevoia de empatie, de grijă şi îngrijire – a copiilor, a vârstnicilor, a persoanelor bolnave, a persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor singure, etc.
Este cunoscut faptul că principalele furnizoare de grijă şi îngrijire în familie rămân femeile. În acelaşi timp, cu toate că femeile contribuie în toate domeniile vieţii sociale, când vine vorba de decizii, vocea acestora este mai puţin auzită, pentru că ele rămân subprezentate în toate forurile de decizie, inclusive în domeniile feminizate.Povara muncilor casnice şi de îngrijire şi invizibilitatea acesteia rămân bariere importante în calea accesului femeilor la poziţii de decizie, mai exact la acele poziţii din care ar putea contribui la fundamental la îmbunătăţirea vieţii lor şi a altor femei.
Cu toate acestea, România nu duce lipsă de femei care pot fi oricând modele de succes în diverse domenii, dar succesul lor are, de multe ori şi în mod nedrept, un preţ mai mare decât succesul bărbaţilor.
În contextul Săptămânii egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (8 – 15 mai), dorim să punem accent pe valorizarea şi vizibilizarea muncilor de îngrijire, a solidarităţii în construirea şi consolidarea unor comunităţi durabile, echitabile, drepte; să onoreze contribuţia femeilor în diverse domenii vizibile, dar mai ales cele mai puţin vizibile: asistente medicale, îngrijitoare, femeile din salubritate, asistente sociale, cadre didactice, mame, fiice, asistente maternal, etc. Pentru atigerea acestui obiectiv, vom identifica femei, aflate în poziţii de conducere (decizie), atât în mediul public şi din mediul privat, ale căror poveşti de succes, prezentate din perspective echilibrului dintre viaţa de familie şi carieră, să poată fi surse de inspiraţie pentru un public larg.
La nivelul judeţului nostru, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad fiind interesată de problematica violenței domestice a răspuns pozitiv invitației lansate de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați pentru a se implica în calitate de partener în proiectul „VENUS – Împreună pentru o viaţă în siguranţă”, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014 -2020, Axa Prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Obiectiv Specific 4.4: Reducerea numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile prin furnizarea unor servicii sociale/medicale/socio-profesionale/de formare profesională adecvate nevoilor specific.
Astfel, DGASPC Arad a demarat la nivel local implementarea proiectului prin care s-a creat și dezvoltat o locuință protejată ( cu o capacitate de 6 victime/ an) în vederea asigurării funcționării serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice care necesită separarea de agresor și sprijin pentru tranziția la o viață independentă precum și a serviciilor complementare de grup suport (pentru minim 14 victime/an) și consiliere vocațională (pentru minim 34 victime/an), începând cu 04.03.2020.
Rezutatele după primul an de furnizare de servicii sunt: în primul an de funcţionare, au beneficiat de cazare un număr de 4 persoane victime ale violenței domestice; au beneficiat de activități de consiliere psihologică un număr de 35 de victim şi de consiliere vocațională/orientare profesională un număr de 35 de persoane.
Preşedinte COJES Arad,
Gyongyi Macavei
