Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Publicat de actualitati-arad in 20 May, 2017 | Parerea ta

sfintii-constantin-si-elenaBiserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala patriarhală.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora.

Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale.

Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția.

Astfel, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.

Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului.

Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice. Țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, iar prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Sfântul Constantin a apărut pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu.

Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători “Epoca de aur”, în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic, au spus reprezentanții Patriarhiei Române.

Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, “cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20
bioportal.ro%20
reduceriturism.ro

Mai multe din Religie

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare