UPDATE: The Telegraph: Mănăstirea Maria Radna arată ca un castel Disney

Publicat de actualitati-arad in 04 Aug, 2015 | 1 Commentariu

1-300x225Publicația britanică The Telegraph acuză autoritățile române că au distrus arhitectura originală a bisericilor, castelelor și cetăților din Transilvania printr-o așa zisă revovare care a costat 100 de milioane de euro, bani provenind de la contribuabilii europeni.

Un prim exemplu dat de jurnaliștii englezi este impresionanta mănăstire franciscană Maria Radna, inaugurată parţial, duminică, după lucrări de reabilitare în valoare de peste 10 milioane de euro, cea mai mare finanţare primită de un lăcaş de cult din România.

Autorul articolului, Luke Dale-Harris, scrie că, deși restaurarea ar fi trebuit să păstreze splendoarea stilului baroc, basilica arată acum precum un castel Disney contruit pe un teren neîngrijit.

În jurul mănăstririi zac grămezi de pietre și țigle sparte, în timp ce alte materiale ar fi fost vândute în Germania.

Blocurile de beton au înlocuit piatra originală, iar pe acoperișul mănăstirii strălucesc acum țigle roșii, industriale, inscripționate cu numele unei companii multinaționale germane.

Mănăstirea franciscană Maria Radna poartă hramul Maicii Domnului şi, conform înscrisurilor, prima biserică a fost ridicată în 1520, dar lăcaşul a fost distrus de două ori, sub ocupaţia turcească şi de un incendiu. În biserică există o icoană a Maicii Domnului, care nu a fost distrusă de turci şi incendiu, motiv pentru care este considerată făcătoare de minuni.

Biserica actuală a fost sfinţită în 1767, iar în 1992 a fost declarată Basilica Papală Maica Harurilor.

Potrivit publicației britanice, Maria Radna este una dintre zecile de biserici antice transilvănene, castele și cetăți care au fost modernizate “brutal” în ultimii cinci ani cu peste 100 de milioane de euro, bani proveniți din din Programul de Dezvoltare Regionala al UE.

“Modelul” este păstrat în aproape toate cazurile: materialele originale sunt pur si simplu “smulse” de pe monumente și înlocuite cu cele industriale produse în fabrici locale.

Invariabil, muncitorii sunt tineri, prost plătiți și lipsiți de experiență.

Până în prezent, fondurile europene au fost investite în 18 biserici, alte 12 fiind în curs de renovare.

“Este un amestec dezastruos de corupție și dorință de a obține cât mai mulți bani de la Uniunea Europeană pentru proiectele care cauzează aceste probleme. Înseamnă că nimeni nu e interesat de cum arată monumentele și ce se distruge, ci doar de câți bani pot obține pentru ei și firmele prietenilor lor”, a declarat Hans Hedrich, cofondatorul Neuer Weg, o asociație pentru conservare și patrimoniu mondial.

Într-un mesaj recent însuşi Prinţul Charles şi-a exprimat nemulţumirea faţă de ţiglele ceramice industriale, de culori ţipătoare, care se pot vedea din ce în ce mai des în satele saxone din centrul Transilvaniei.

UPDATE

Episcopia romano-catolică răspunde acuzațiilor din articolul apărut în „The Telegraph”

„Respingem vehement, în calitate de beneficiar al proiectului, acuzele cum că diverse piese de piatră sau lemn de pe acoperișurile și pereții bazilicii sau a edificiului mănăstirii, elemente aflate în orice fel de stare de conservare, ar fi fost înstrăinate, respectiv vândute în Germania de către episcopie sau cu știrea acesteia.

Șantierul, după cum am precizat și în mod public, prin vocea superiorilor diecezei noastre și în cadrul solemnității din data de 2 august, nu este încă finalizat. Și după 2 august se vor mai efectua lucrări, iar piatra de diferite categorii și dimensiuni, recuperată de pe cuprinsul complexului arhitectonic, a fost depozitată, urmând a fi refolosită în cadrul proiectului.

Proiectul s-a realizat pe baza unor studii bine fundamentate ale situatiei existente, având în vedere ca monumentul a suferit multiple traumatisme și modificări în ultimul secol (incendiu în 1923, o folosire improprie și brutală a spațiilor între 1948-2003, intervenții neprofesioniste la tencuieli, la învelitoare, respectiv la pardoseli). Contrar acuzațiilor, materialele autentice din compoziția ansamblului au fost eliberate de elemente parazitare, restaurate și puse în valoare.

Au fost înlocuite numai materialele fără valoare istorică ale acoperișului (plăci de fibrociment datând de la începutul secolului trecut și tabla ondulată montată în ultimele decenii). Precizăm că acoperișul bazilicii a fost renovat deja în anul 1997 și nu în cadrul proiectului de față.

Șarpantele turnurilor sunt acoperite cu tablă de cupru, material identic cu cel original, folosit în 1911. Vazele ornamentale, câte patru pe fiecare turn, care înfrumusețează colțurile acestora, sunt cele originale din anul 1911, fiind minimal restaurate”, se arată într-o comunicare de presă transmisă, marți, de reprezentanții episcopiei.

Tâmplăria existentă, atât la bazilică, cât și la edificiul monastic franciscan, a fost, pe cât s-a putut, păstrată și restaurată, iar acolo unde a fost necesar, ea a fost înlocuită tot cu tâmplărie de lemn, fiind respectate toate normele legale de arhitectură și patrimoniu, aflate în vigoare.

„Este tendențioasă și nefondată acuzația conform căreia blocuri de beton ar fi înlocuit piatra, deoarece în realitate s-a procedat exact invers. Treptele din beton din secolul al XX-lea au fost înlocuite cu elemente masive din piatră naturală, iar tencuielile din ciment s-au înlocuit cu tencuieli de asanare agreate în cadrul lucrărilor de restaurare.

În cadrul actualelor lucrări, clădirea claustrului franciscan nu a suferit intervenții de modernizare, care să-i schimbe caracterul arhitectural. În afara bolților și arcelor, mănăstirea nu prezenta și nici nu prezintă nici azi elemente decorative baroce, însuși Ordinul Franciscan caracterizandu-se printr-un stil foarte sobru. Pe de altă parte, ultimele aripi ale aceleiași mănăstiri au fost finalizate în 1826, an în care stilul baroc nu mai era la modă în Europa și nici la noi.

Elementele baroce ale fațadei bazilicii au fost păstrate integral și restaurate, unele ancadramente de piatră de la uși și de la ferestre fiind curățate de adaosurile ulterioare, formate din ciment sau zugrăveli. Ele pot fi azi admirate și respiră o viață nouă!

Din păcate fotografiile cu care domnul Luke Dale-Harris ne ilustrează articolul domniei sale sunt vechi și nu corespund realității și stării edificiilor.

Pe de altă parte, betonul, în combinație cu fierul-beton au fost folosite la Maria-Radna, pentru prima dată, într-un demers constructiv-inovativ în anul 1911, când turnurile bazilicii au fost supra-înălțate, primind caracterul monumental pe care îl au până acum. Inclusiv acest aspect istoric și tehnic a fost respectat și luat în calcul în cadrul proiectului. Intervenția respectivă a fost considerată drept una valoroasă, ca parte din istoria monumentului și a fost păstrată în consecință.

Comparația cu un castel Disney este una total improprie și aduce atingere prestigiului bazilicii, istoriei multiseculare a franciscanilor, complexului arhitectonic, întregului proiect, dar și tuturor celor implicați în munca grea și anevoioasă la acest important proiect.

Probabil nuanțele de galben, folosite la fațadele complexului arhitectonic format din bazilică și mănăstire, nu sunt pe deplin cunoscute din punct de vedere istoric și artistic de către autorul materialului la care ne referim. Precizăm că nuanța dominantă de galben folosit la Radna respectă culoarea originală a exteriorului ansamblului, fiind cunoscută în arhitectură și istoria artei drept «Kaisergelb» (galben imperial) sau «Schönbruner Gelb» (galben Schönbrunn), o culoare utilizată în timpul monarhiei habsburgice în veacul al XVIII-lea la toate edificiile cu caracter public, atât civile cât și religioase”, se mai notează în aceeași informare.

Finanțarea asigurată din fonduri europene, pentru proiectul de la Maria Radna se ridică la 26.075.301,16 lei, respectiv 5.795.000 Euro.

Proiectul are avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, aviz emis de Ministerul Culturii prin Direcția Monumentelor Istorice și a fost elaborat de o echipă pluridisciplinară de specialiști atestați în domeniu, conform cerințelor legislației românești și a procedurilor Uniunii Europene.

CITITI SI: Mii de oameni la Mănăstirea Maria Radna

Share Button

comentarii

1 comment

  1. Chiar daca britanicii ar vorbi din auzite de pe la vecini, nu mai avem un Nicolae Iorga sa rapunda. In postromânism, luând la misto simboluri precum Eminescu si Stefan cel Mare, clasa politica si intelectuala n-a reusit nici macar sa creeze un curent unionist! Stirea momentului fiind ca Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti se va închide pentru cinci ani, încât ar fi bine ca pubintelectualii si politicienii mai bogati sa doneze cât pot, sa fie functional la Centenarul Unirii din 2018, daca va fi serbat.

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare