Ziarul electronic al arădenilor

Tag: tradiţii

A început noul an bisericesc. Ce tradiții se păstrează în prima zi de toamnă

A început noul an bisericesc. Ce tradiții se păstrează în prima zi de toamnă

Religie
Ziua de 1 septembrie marchează, în calendarul creştin-ortodox, începerea anului bisericesc. Totodată, Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte astăzi pe Sfântului Simion Stâlpnicul. Spre deosebire de Anul Nou Civil, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie, Anul Nou Bisericesc Ortodox începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august. Conform tradiţiei din Legea Veche, care simboliza şi debutul Anului Civil la evrei, la 1 septembrie s-a început creaţia lumii şi, tot în această zi, Mântuitorul Iisus şi-a început activitatea Sa publică, când a intrat în Sinagoga evreilor din Nazaret. Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea, când s-a rânduit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creşti
Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Religie
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, la 15 august, Adormirea Maicii Domnului, marcând, potrivit tradiţiei creştine, ziua în care Fecioara Maria s-a mutat din viaţa pământească la cer. Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cele veşnice, iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei. Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind", aşa cum indică şi numele sărbătorii. Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la neamuri, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, fiind cu toţi
Postul Sfintei Marii. Tradiţii şi obiceiuri pentru credincioși

Postul Sfintei Marii. Tradiţii şi obiceiuri pentru credincioși

Religie
Postul Adormirii Maicii Domnului începe la 1 august şi durează două săptămâni, până pe 15 august. În popor este cunoscut şi sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Sântămăriei. Este un post care îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice din luna august: Schimbarea la Faţă (6 august) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august). Este un post aspru, dacă ținem seamă de faptul că Biserica Ortodoxă cere credincioșilor ajunare până la ora 15.00, în zilele de luni, miercuri și vineri, iar după această oră, spune să se consume mâncare uscată, scrie site-ul crestinortodox.ro. Nici în celelalte zile, credincioșii nu au parte de un post ușor: marți și joi se mănâncă fără ulei, iar sâmbătă și duminică avem dezlegare la untdelemn și vin. În acest post este dezlegare la untdelemn și vin
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Religie
Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile. Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este“ a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament. Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr. în ținutul Tesvi, din Galaad, într-o familie de preoți. Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ulei
Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Religie
Apostolii Petru şi Pavel (Paul, la catolici), patronii spirituali ai penitenciarelor, sunt sărbătoriţi la data de 29 iunie, ziua în care amândoi au murit, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero, sărbătoarea fiind denumită popular Sânpetru. Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vati
Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Actualitati
Sânzienele se serbează, în fiecare an, în 24 iunie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În credinţa populară, Sânzienele erau zâne bune, care umblau noaptea şi dădeau roadă holdelor. La Covăsânţ Ziua de Sânziene este prima sărbătoare de vară în calendarul popular. În această zi se fac cununiţe împletite din flori de sânziene cu drimoc sau cu usturoi şi măr dulce. Ele se pun în cuie pe peretele casei şi pe stâlpul de la poartă. În trecut, se făceau cununiţe şi pentru fiecare membru al familiei şi se aruncau pe casă şi pentru cel a cărei coroniţă cădea se considera că nu-i semn bun. Până la Sânziene era interzis să se taie mere cu cuţitul, „ca să nu bată piatra”. La Păuliş Sânzienele – Drăgaica (dezlegare la peşte) este sărbătoarea specifică fetelo
Solstițiu de vară 2018. 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiţii şi superstiţii

Solstițiu de vară 2018. 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiţii şi superstiţii

Actualitati
Cea mai lungă zi din anul 2018 va fi în 21 iunie, dată care marchează începutul verii astronomice, urmând ca de la această dată înainte ziua să se scurteze, devenind egală cu noaptea, la echinocţiul de toamnă. Astfel, joi, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2018. La ora 04.24 are loc solstițiul de vară 2018,  care marchează începutul verii astronomice. Denumirea de solstițiu provine din limba latină și înseamnă „soarele oprit”, iar evenimentul care are loc în fiecare an a provocat numeroase mituri si superstitii, de-a lungul timpului. În credința populară, se spune că solstițiul de vară este favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstitiului de vară este considerată a fi o energie a
Monografii: Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Monografii: Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Actualitati
Rusaliile este o sărbătoare necreştină la origini, sărbătoarea rozelor la romani, numită „Rozarii”. Ulterior, peste ea s-a suprapus sărbătoarea creştină „Pogorârea Duhului Sfânt”, numită şi Cincezimea. Este o sărbătoare care are o dată mobilă, în funcţie de Paşti. La Covăsânţ La Rusalii se împodobeşte biserica cu frunze de stejar, iar pe jos se presară iarbă verde. În lunea de Rusalii se iese cu litia la holda de grâu, la troiţa din dealul Tornea şi se sfinţeşte dealul. Marţea se ţinea odinioară prin nelucrare pentru grindină. La Păuliş Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile constituie o sărbătoare împortantă din viaţa credincioşilor ortodocşi. A doua zi de Rusalii avea loc procesiunea de sfinţire a dealului şi a câmpului. Cele mai multe procesiuni au avut loc la coliba cioşilor (lâng
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Religie
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe
Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului,  unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -