Ziarul electronic al arădenilor

Tag: popular

Monografii: Portul popular la Covăsînţ

Monografii: Portul popular la Covăsînţ

Actualitati
Ca şi în alte localităţi din judeţul Arad şi în comuna Covăsînţ portul popular a cunoscut, în timp, anumite schimbări. Portul popular femeiesc Iniţial, portul popular femeiesc de vară a fost alcătuit din spătoi, poale şi cârpă dinainte. Spătoiul avea mânecile prinse pe umeri. Cele mai vechi erau foarte largi şi aveau pânza luată fie în lungime fie în lăţime. Când erau croite pe lăţimea pânzei, fiind foarte scurte, spătoaiele erau adăugite. Umeriţa spătoiului era ornamentată doar cu o cusutură simplă numită „ochiţi”. Încreţitura de la gât a spătoiului era prinsă într-o bentiţă îngustă, de care era cusută fodra, fie din cipcă fie din pânză, ornamentată cu motive vegetale. Spătoiul era tăiat în faţă şi avea, de o parte şi de alta, tighele numite „forment”. Mâneca, de un lat şi jumătate,
Monografii: Costumul popular din Şicula

Monografii: Costumul popular din Şicula

Actualitati
Costumul popular din Şicula este foarte reprezentativ pentru zona Aradului. Acest costum iese în evidenţă prin numeroasele componente care îl alcătuiesc şi mai ales prin diversitatea culorilor. Merite deosebite în studierea acestui costum popular şi faptul că acesta a fost făcut cunoscut în ţară şi în lume au etnograful Tereza Mozez şi etnofolcloristul Ioan Bradu. Costumul a fost purtat pe scenele lumii şi de îndrăgitele interprete de muzică populară Florica Bradu, Cornelia Căprariu Roman şi Rodica Ardelean. Recent, a fost pus în lumină şi costumul bărbătesc, de tânărul interpret de folclor Ciprian Gabor. Portul popular feminin Pe cap se punea un cerc cu oglinzi cumpărat, în general, de la Pâncota sau Arad, iar părul era împletit în două cozi şi legate la spate sub forma unui coc sau
Monografii: Portul popular în Micălaca

Monografii: Portul popular în Micălaca

Actualitati
Costumul tradiţional purtat de locuitorii Micălăcii până după al Doilea Război Mondial a fost în mare parte lucrat de femei, în casă. Bărbaţii umblau vara cu cămaşă cusută pe piept şi la guler cu diverse motive florale, alb pe alb, şi cu izmene largi, din 8 laţi, - ambele făcute din pânză de bumbac ţesută la război – şi cu laibăr negru cu bumbi metalici de alamă. Iarna purtau cioareci, pieptar de oaie cusut cu flori şi şubă, din lână ţesută în patru iţe. Şuba era ornamentată la piept şi la buzunare cu motive florale, cusute pe postav negru, şi ornamentate, de jur împrejur, cu „pui negri”. Tot din garderoba de iarnă făcea parte şi bunda lungă, ornamentată, ca şi pieptarul, cu motive florale, şi căciula neagră de miel. În picioare aveau cizme la sărbători şi bocanci sau opinci în zilele
Monografii: Portul popular la Șepreuș

Monografii: Portul popular la Șepreuș

Actualitati
Portul popular din localitatea Șepreuș este specific Bazinului Crișului Alb. Odinioară hainele au fost făcute în casă, din pânză cu tinari iar mai târziu din bumbac. Vestimentația era în funcție de ocazie. La lucru se purtau haine simple, pe când la sărbători se îmbrăcau haine bogat ornamentate. Astfel, în zilele de sărbătoare, la biserică sau la joc, barbații au îmbrăcat odinioară, vara, gaci largi, din opt lați, până la glezne și chimeșe de misir sau bumbac cu cipcă, laibăr negru din satin, înflorat, și cizme cu foi sau șlarfe. Ulterior gacii au devenit haine de lucru, la sărbători fiind înlocuiți cu nădragi priceși, băgați în cizmă. În zilele de lucru, până prin 1950, șepreușenii s-au încălțat când a fost vreme rece cu opinci iar vara au umblat desculți. În față, aveau zadie. Iarna
Monografii: Portul popular din Secusigiu

Monografii: Portul popular din Secusigiu

Actualitati
Portul popular românesc din localitatea Secusigiu este unul de tip bănăţean, prezentând din punct de vedere etnografic carasteristici specifice Banatului de câmpie, şi anume subzonei Sânnicolaul Mare. Costumul femeiesc Costumul tradiţional femeiesc a fost compus iniţial din cămaşă, numită în localitate spăcel, poale, opreg/oprege, cotrânţă, brâu, brăciră, brusliuc sau burdic, cojoc de blană sau şubă. Spăcelul şi poalele erau făcute din pânză ţesută în casă. În sat au existat două croiuri la spăcel. Primul tip de spăcelul era croit dintr-o lăţime de pânză în faţă şi din două lăţimi în spate. Lateral erau introduşi doi clini de margine. Mânecile, prinse din gât, erau confecţionate din două lăţimi fiecare, ceea ce le conferea bogăţie şi eleganţă. La încheietura mâinii se termina cu fodori
Campanie. „Adoptă un costum popular sârbesc”

Campanie. „Adoptă un costum popular sârbesc”

Comunicate de presa
La Consiliul Județean Arad s-a lansat astăzi campania „Adoptă un costum popular sârbesc”. La finalul campaniei cinci perechi de dansatori vor purta costume salvate prin bunăvoința iubitorilor arădeni de port popular autentic. Este o inițiativă inedită, în premieră în județul nostru, și care se adresează arădenilor responsabili și generoși preocupați deopotrivă de trecut și de viitor. Proiectul vizează conservarea patrimoniului cultural tradițional sârbesc și este derulat de Uniunea Sârbilor din Romania în parteneriat cu Consiliul Judeţean Arad.  Darko Voştinar, vicepreşedinte al Uniunii Sârbilor din România a declarat că această campanie se adresează  firmelor, asociațiilor şi tuturor persoanelor fizice care doresc să își aducă aportul la salvarea unor elemente deosebite de patrimoniu cu
Monografii: Hora şi jocul popular în Sânicolaul Mic

Monografii: Hora şi jocul popular în Sânicolaul Mic

Actualitati
Cu multă vreme în urmă, tineretul se bucura de faptul că, duminică de duminică, după masă, la sala culturală era horă. La horă participau, de regulă, tineri de la 17 ani în sus. Organizarea jocului era un drept consfinţit al tinerilor băieţi din contingentul care urma să fie chemat la verificare, apoi la recrutare. Acest drept tinerii îl îndeplineau şi îl respectau până la încorporare, apoi lăsau această preocupare în grija contingentului care urma. De regulă, jocul se organiza la sala culturală, care era aproape de biserică, adică în fostele clădiri ale baronesei Kolb. Tot în aceste săli se mai organizau şi unele nunţi, cam pe la începutul secolului al XX-lea. De menţionat că era un obicei multă vreme respectat că fetele intrau pentru prima dată în joc cam pe la vârsta de 15-16 ani.

Saragossa Band, la Revelionul Popular de la Arad

Actualitati
Revelionul Popular va fi organizat și în acest an în centrul Aradului, unde va fi amplasată o scenă pe care vor urca cei de la Fantazia, Claudia Iuga și George Dancu&Q Band, dar și trupa Saragossa Band, iar trecerea în noul an va fi marcată cu un foc de artificii. Organizatorii evenimentului, Primăria şi Centrul Municipal de Cultură, îi invită pe arădeni să sărbătorească împreună trecerea în Noul An, care va fi marcată, conform tradiţiei, în centrul orașului cu un concert și un foc de artificii. În deschiderea concertului susținut de Saragossa Band, în seara zilei de 31 decembrie, pe scena din fața Palatului Administrativ vor urca, de la ora 22.00, arădenii de la Fantazia, Claudia Iuga și Geroge Dancu&Q Band. Fantazia este cea mai tânără formaţie de rock din Arad şi, totodată, u

„Maratonul cântecului şi dansului popular sârbesc” şi „Festival Folcloric Internaţional”, la Arad

Comunicate de presa
Peste 800 de artişti din Serbia şi Ungaria vor fi prezenţi la două evenimente de excepţie, organizate cu sprijinul Consiliului Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean Arad, în 16 şi 17 septembrie, în Piaţa Avram Iancu şi Parcul Eminescu din Arad. Maratonul cântecului şi dansului popular sârbesc, în Piaţa Avram Iancu Maratonul cântecului şi dansului popular sârbesc este o manifestare organizată de Uniunea Sârbilor din România și Consiliul Județean Arad prin Centrul Cultural Județean. Acesta este un eveniment de anvergură, ajuns la cea de-a XXIV-a ediţie. Maratonul va avea loc sâmbătă, 16 septembrie, şi se va deschide cu o paradă a portului popular, la care sunt aşteptaţi circa 600 de artişti – instrumentişti, solişti vocali şi dansatori, membrii ai ansamblurilor folclorice sârbeşti

Monografii: Costumul popular la Miniş

Actualitati
Costumul popular femeiesc Ţinuta de zi a femeii în sezonul cald era compusă din: cot de stambă pe cap, cămaşă cu toledo la decolteu, poale cu jură în cruciuliţă şi rochie. Peste rochie se purta cătrânţă de stambă, iar în picioare şlarfi din piele sau sandale. În sezonul rece, ţinuta de zi se completa cu un cot de diftin, cămeşă de flăner, zobon (vestă), sfetăr (pulover) şi rochie groasă de diftin sau barchet. În picioare se purtau bocanci din piele şi ghete din piele cu tureacul sus, cu ţinte şi copcii. Ţinuta de sărbătoare a femeii din primăvară şi până în toamnă era mult mai bogată şi mai diversă, după starea materială a fiecărei familii. Pe cap se purta cotul de mătase cu pană de pliş, cot din cârtiţă cu fir pe margine, cot de mătase cu fir auriu sau cotul peşcănesc. La gât se pur