Ziarul electronic al arădenilor

Tag: popular

Monografii: Hora şi jocul popular în Sânicolaul Mic

Monografii: Hora şi jocul popular în Sânicolaul Mic

Actualitati
Cu multă vreme în urmă, tineretul se bucura de faptul că, duminică de duminică, după masă, la sala culturală era horă. La horă participau, de regulă, tineri de la 17 ani în sus. Organizarea jocului era un drept consfinţit al tinerilor băieţi din contingentul care urma să fie chemat la verificare, apoi la recrutare. Acest drept tinerii îl îndeplineau şi îl respectau până la încorporare, apoi lăsau această preocupare în grija contingentului care urma. De regulă, jocul se organiza la sala culturală, care era aproape de biserică, adică în fostele clădiri ale baronesei Kolb. Tot în aceste săli se mai organizau şi unele nunţi, cam pe la începutul secolului al XX-lea. De menţionat că era un obicei multă vreme respectat că fetele intrau pentru prima dată în joc cam pe la vârsta de 15-16 ani.

Saragossa Band, la Revelionul Popular de la Arad

Actualitati
Revelionul Popular va fi organizat și în acest an în centrul Aradului, unde va fi amplasată o scenă pe care vor urca cei de la Fantazia, Claudia Iuga și George Dancu&Q Band, dar și trupa Saragossa Band, iar trecerea în noul an va fi marcată cu un foc de artificii. Organizatorii evenimentului, Primăria şi Centrul Municipal de Cultură, îi invită pe arădeni să sărbătorească împreună trecerea în Noul An, care va fi marcată, conform tradiţiei, în centrul orașului cu un concert și un foc de artificii. În deschiderea concertului susținut de Saragossa Band, în seara zilei de 31 decembrie, pe scena din fața Palatului Administrativ vor urca, de la ora 22.00, arădenii de la Fantazia, Claudia Iuga și Geroge Dancu&Q Band. Fantazia este cea mai tânără formaţie de rock din Arad şi, totodată, u

„Maratonul cântecului şi dansului popular sârbesc” şi „Festival Folcloric Internaţional”, la Arad

Comunicate de presa
Peste 800 de artişti din Serbia şi Ungaria vor fi prezenţi la două evenimente de excepţie, organizate cu sprijinul Consiliului Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean Arad, în 16 şi 17 septembrie, în Piaţa Avram Iancu şi Parcul Eminescu din Arad. Maratonul cântecului şi dansului popular sârbesc, în Piaţa Avram Iancu Maratonul cântecului şi dansului popular sârbesc este o manifestare organizată de Uniunea Sârbilor din România și Consiliul Județean Arad prin Centrul Cultural Județean. Acesta este un eveniment de anvergură, ajuns la cea de-a XXIV-a ediţie. Maratonul va avea loc sâmbătă, 16 septembrie, şi se va deschide cu o paradă a portului popular, la care sunt aşteptaţi circa 600 de artişti – instrumentişti, solişti vocali şi dansatori, membrii ai ansamblurilor folclorice sârbeşti

Monografii: Costumul popular la Miniş

Actualitati
Costumul popular femeiesc Ţinuta de zi a femeii în sezonul cald era compusă din: cot de stambă pe cap, cămaşă cu toledo la decolteu, poale cu jură în cruciuliţă şi rochie. Peste rochie se purta cătrânţă de stambă, iar în picioare şlarfi din piele sau sandale. În sezonul rece, ţinuta de zi se completa cu un cot de diftin, cămeşă de flăner, zobon (vestă), sfetăr (pulover) şi rochie groasă de diftin sau barchet. În picioare se purtau bocanci din piele şi ghete din piele cu tureacul sus, cu ţinte şi copcii. Ţinuta de sărbătoare a femeii din primăvară şi până în toamnă era mult mai bogată şi mai diversă, după starea materială a fiecărei familii. Pe cap se purta cotul de mătase cu pană de pliş, cot din cârtiţă cu fir pe margine, cot de mătase cu fir auriu sau cotul peşcănesc. La gât se pur

Ford, cel mai popular brand de mașini din piața de închirieri auto

Social - Economic
Ford este unul din cele mai populare si mai notorii branduri de masini. Compania Ford a fost infiintata in anul 1903 de catre Henry Ford, devenind de-a lungul timpului un jucator greu al industriei automobilelor. Datorita fiabilitatii si performantelor tehnologice ale masinilor produse, Ford a devenit un brand iubit de milioane de soferi din intreaga lume, fiind cunoscut pentru diversitatea de modele produse. De la masini sport puternic motorizate, la SUV-uri, pana la masini din clasa economica, un automobil Ford reprezinta echilibrul perfect dintre performanta si stil, fiind capabil sa satisfaca exigentele oricarui sofer. In ultimii ani, pe piata romaneasca de inchirieri auto, Ford a castigat din ce in ce mai mult teren. La FocusRent, companie de inchirieri auto cu peste 10 ani de expe...

Monografii: Portul popular tradițional din Pecica

Actualitati
Costumul popular de la Pecica, atât cel femeiesc, cât şi cel bărbătesc, este o combinaţie între ce găsim în Ţara Crişurilor şi în Banat, locuri de unde au coborât/urcat, viitorii locuitori ai localităţii. Costumul femeiesc se compune din: „poale”, cusute cu „cipcă” sau „slinguiţe”, largi, care se purtau pe sub „sugnă”, ce acoperea corpul de la mijloc în jos, fiind decorată cu borduri cusute, chiar şi acelea din material „dă cumpărat”. „Spătoiu” (cămaşa), confecţionat din material foarte fin („dă tinari”), avea cusături florale doar pe mâneci (alb pe alb/galben şi mai târziu cu fir de aur), care ieşeau de sub „tieptari”-ul, ce se încheia cu nişte clame de argint sau de aur, realizat din acelaşi material („cârtiţă” - catifea foarte fină) ca şi sugna/„zaghia”. În cazul tinerelor, „sugna” şi

Arădenii sunt invitaţi la Revelionul popular

Actualitati
Arădenii sunt invitați să sărbătorească trecerea în noul an în centrul orașului, unde va fi organizat un spectacol, dar și un un foc de artificii. Astfel, în seara zilei de 31 decembrie, pe scena din fața Palatului Administrativ vor urca, de la ora 22.30, Nova Band, Hidro Grup 8, Q Band&Claudia Iuga. Reprezentanţii Centrului Municipal de Cultură Arad au informat că la trecerea dintre ani va fi un foc de artificii de câteva minute, „unul dintre cele mai spectaculoase din ultimii ani“. De asemenea, pe scenă sunt așteptați să urce la trecerea dintre ani și reprezentanți ai administrației locale.

Monografii: Portul popular din Secusigiu

Actualitati
Portul popular românesc din localitatea Secusigiu este unul de tip bănăţean, prezentând din punct de vedere etnografic carasteristici specifice Banatului de câmpie, şi anume subzonei Sânnicolaul Mare. Costumul femeiesc Costumul tradiţional femeiesc a fost compus iniţial din cămaşă, numită în localitate spăcel, poale, opreg/oprege, cotrânţă, brâu, brăciră, brusliuc sau burdic, cojoc de blană sau şubă. Spăcelul şi poalele erau făcute din pânză ţesută în casă. În sat au existat două croiuri la spăcel. Primul tip de spăcelul era croit dintr-o lăţime de pânză în faţă şi din două lăţimi în spate. Lateral erau introduşi doi clini de margine. Mânecile, prinse din gât, erau confecţionate din două lăţimi fiecare, ceea ce le conferea bogăţie şi eleganţă. La încheietura mâinii se termina cu fodori

Monografii: Costumul popular din Nadăş

Actualitati
GALERIE FOTO Costumul popular din localitatea arădeană Nadăş este specific zonei etnografice a Ţării Zărandului, el păstrându-se din generaţie în generaţie cu caracteristicile sale esenţiale. Costumul popular este confecţionat din pânză ţesută în război. Costumul popular masculin este alcătuit din mai multe părţii şi anume: izmene largi, peste care se pune cârpa cu colţi. De asemenea, bărbații mai poartă cămaşa, care pe piept şi la mâneci are nasturi de culori alternative roşu şi albastru. În picioare se poartă cizme de piele cu tureac sau opinci cu nojiţe. Pe cap, bărbații poartă colop de paie vara, iar iarna căciulă neagră de astrahan. Costumul popular feminin al domnişoarelor se compune din: poale brodate şi creţe, în partea inferioară cu cipcă (dantela), prima de culoare închisă (n

Monografii: Portul popular la Macea

Actualitati
Costumele femeiești din comuna Macea fac parte dintre puținele costume românești la care nu existã o piesã specialã pentru încins mijlocul. În loc de brâu sau bete, fusta sau rochia, cum se numește aici, este strânsã dupã ce este mult rãsfrântã, în zboc, la mijloc de niște ațe tari, legãtori. Zbocul constituie, de fapt, partea de sus a poalelor, a rochiei. Aici nu apar motive naționale, ornamentele, asemãnãtoare cu cele din partea de sus a corpului. Partea de sus a corpului se îmbrãcã cu „spãtoiul”. Acesta este, de fapt, o cãmașã din pânzã groasã de cânepã, tort în tort, țesutã în casã din cânepa ce și-o cultiva fiecare gospodar spre a-și asigura pânzeturile necesare membrilor familiei. Astfel, mãceanul era producãtorul propriilor elemente de îmbrãcãminte și al unor articole, cum ar fi