Ziarul electronic al arădenilor

Tag: obiceiuri

Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Religie
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, la 15 august, Adormirea Maicii Domnului, marcând, potrivit tradiţiei creştine, ziua în care Fecioara Maria s-a mutat din viaţa pământească la cer. Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cele veşnice, iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei. Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind", aşa cum indică şi numele sărbătorii. Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la neamuri, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, fiind cu toţi
Postul Sfintei Marii. Tradiţii şi obiceiuri pentru credincioși

Postul Sfintei Marii. Tradiţii şi obiceiuri pentru credincioși

Religie
Postul Adormirii Maicii Domnului începe la 1 august şi durează două săptămâni, până pe 15 august. În popor este cunoscut şi sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Sântămăriei. Este un post care îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice din luna august: Schimbarea la Faţă (6 august) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august). Este un post aspru, dacă ținem seamă de faptul că Biserica Ortodoxă cere credincioșilor ajunare până la ora 15.00, în zilele de luni, miercuri și vineri, iar după această oră, spune să se consume mâncare uscată, scrie site-ul crestinortodox.ro. Nici în celelalte zile, credincioșii nu au parte de un post ușor: marți și joi se mănâncă fără ulei, iar sâmbătă și duminică avem dezlegare la untdelemn și vin. În acest post este dezlegare la untdelemn și vin
Monografii: Obiceiuri de nuntă la Macea

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Macea

Actualitati
La Macea, pregătirile de nuntă începeau cu îmbrăcarea miresei de mire, cu ce-și dorește ea mai scump. La fel proceda și ea cu mirele. Tinerii propuneau apoi chemătorii, câte un băiat din fiecare parte. Acestora, fetele le „gată” căciulile sau clopurile cu firuri, panglici colorate, legate la spate, lung atârnate pe spate și pe piept. Chemătorii se numeau „pălăscași” și, cu câte o săptămână înainte de nuntă, știau pe cine trebuie să poftească. Ei se deplasau cu cai împănați cu prime și cu lipidee de lână, țesute în casă, viu colorate, predominând roșul. Se mai foloseau și bicicletele, la fel de împănate și împodobite atractiv. Chemătorii plecau de la casa miresei, invitațiile începând cu părinții, socrii, preoții, nănașii, apoi neamurile și prietenii. La casele invitaților, ei vorbeau p
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Religie
Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile. Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este“ a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament. Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr. în ținutul Tesvi, din Galaad, într-o familie de preoți. Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ulei
Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Religie
Apostolii Petru şi Pavel (Paul, la catolici), patronii spirituali ai penitenciarelor, sunt sărbătoriţi la data de 29 iunie, ziua în care amândoi au murit, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero, sărbătoarea fiind denumită popular Sânpetru. Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vati
Monografii: Obiceiuri de nuntă la Păuliş

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Păuliş

Actualitati
La Păuliş, pregătirile pentru nuntă începeau cu „peţitul” fetei şi continuau apoi cu logodna (căpara). Peţitorul era o persoană din afara familiei, care lua legătura cu părinţii fetei pentru a vedea dacă aceştia acceptau încheierea căsătoriei. Dacă se primea acceptul părinţilor fetei, urmau întâlnirile dintre familii la care luau parte şi viitorii miri. Pentru a se interesa mai bine de intenţiile viitoarei mirese, părinţii tânărului obişnuiau să mai trimită la casa viitoarei mirese, un neam ca să o descoase, să afle dacă aceasta ar fi dispusă să-i primească. Dacă părinţii fetei au acceptat, viitorul mire se deplasa, seara, cu căruţa, acest fapt fiind un semn de preţuire şi anticipa cererea în căsătorie. De fapt nu putem vorbi despre o cerere în căsătorie cu adevărat, ci mai degrabă de
Monografii: Obiceiuri de nuntă, la Ioneşti

Monografii: Obiceiuri de nuntă, la Ioneşti

Actualitati
Până în urmă cu 20 de ani, la Ioneşti, nunta începea duminica şi ţinea trei zile. Se începea la mireasă şi se continua la mire. În zilele noastre nunta începe sâmbăta şi se termină duminica, în zorii zilei. După ce tinerii s-au cunoscut şi şi-au anunţat familiile că vor să se căsătorească, familia băiatului mergea „la peţit” la familia fetei, ocazie cu care se stabilea data nunţii şi restul detaliilor legate de nuntă, dar şi de locul unde vor sta mirii după nuntă, adică dacă fata merge „noră”, sau băiatul vine „ginere” la casa fetei. Primele pregătiri de nuntă încep cu o săptămână înainte cu împodobirea „pomului”. Aici, pe malul superior al Crişului Alb, se foloseşte „pomul” în ritualul de nuntă, spre deosebire de satele de la Gurahonţ în jos, unde se foloseşte „steagul de nuntă”. Aces
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Religie
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe
Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului,  unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -
Obiceiuri şi tradiţii în Vinerea Mare, ziua de mare doliu a întregii creştinătăţi

Obiceiuri şi tradiţii în Vinerea Mare, ziua de mare doliu a întregii creştinătăţi

Actualitati
Vinerea Mare, cunoscută şi ca Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi, o zi de post negru, pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos, considerat de creştini Mântuitorul lumii. n această zi se face pomenire de sfintele şi mântuitoarele Patimi ale lui Iisus Hristos. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este o zi de post negru. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nici să foloseşti oţet, pentru că, pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele lui au fost udate cu oţet, potrivit crestinortodox.ro. Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se oficiază niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sf