Ziarul electronic al arădenilor

Tag: obiceiuri

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Păuliş

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Păuliş

Actualitati
La Păuliş, pregătirile pentru nuntă începeau cu „peţitul” fetei şi continuau apoi cu logodna (căpara). Peţitorul era o persoană din afara familiei, care lua legătura cu părinţii fetei pentru a vedea dacă aceştia acceptau încheierea căsătoriei. Dacă se primea acceptul părinţilor fetei, urmau întâlnirile dintre familii la care luau parte şi viitorii miri. Pentru a se interesa mai bine de intenţiile viitoarei mirese, părinţii tânărului obişnuiau să mai trimită la casa viitoarei mirese, un neam ca să o descoase, să afle dacă aceasta ar fi dispusă să-i primească. Dacă părinţii fetei au acceptat, viitorul mire se deplasa, seara, cu căruţa, acest fapt fiind un semn de preţuire şi anticipa cererea în căsătorie. De fapt nu putem vorbi despre o cerere în căsătorie cu adevărat, ci mai degrabă de
Monografii: Obiceiuri de nuntă, la Ioneşti

Monografii: Obiceiuri de nuntă, la Ioneşti

Actualitati
Până în urmă cu 20 de ani, la Ioneşti, nunta începea duminica şi ţinea trei zile. Se începea la mireasă şi se continua la mire. În zilele noastre nunta începe sâmbăta şi se termină duminica, în zorii zilei. După ce tinerii s-au cunoscut şi şi-au anunţat familiile că vor să se căsătorească, familia băiatului mergea „la peţit” la familia fetei, ocazie cu care se stabilea data nunţii şi restul detaliilor legate de nuntă, dar şi de locul unde vor sta mirii după nuntă, adică dacă fata merge „noră”, sau băiatul vine „ginere” la casa fetei. Primele pregătiri de nuntă încep cu o săptămână înainte cu împodobirea „pomului”. Aici, pe malul superior al Crişului Alb, se foloseşte „pomul” în ritualul de nuntă, spre deosebire de satele de la Gurahonţ în jos, unde se foloseşte „steagul de nuntă”. Aces
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Religie
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe
Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului,  unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -
Obiceiuri şi tradiţii în Vinerea Mare, ziua de mare doliu a întregii creştinătăţi

Obiceiuri şi tradiţii în Vinerea Mare, ziua de mare doliu a întregii creştinătăţi

Actualitati
Vinerea Mare, cunoscută şi ca Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi, o zi de post negru, pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos, considerat de creştini Mântuitorul lumii. n această zi se face pomenire de sfintele şi mântuitoarele Patimi ale lui Iisus Hristos. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este o zi de post negru. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nici să foloseşti oţet, pentru că, pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele lui au fost udate cu oţet, potrivit crestinortodox.ro. Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se oficiază niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sf
Floriile – Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Floriile – Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Actualitati
Creştinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, şi fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori. În duminica a şasea din postul Paştelui, cunoscută în popor şi ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată d
Echinocțiul de primăvară 2018. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Echinocțiul de primăvară 2018. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Actualitati
Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce în acest an în timpul zilei de marți, 20 martie, la ora 18.15 (ora României). De la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în
Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Religie
Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc, vineri, pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola, 9 martie fiind şi ziua în care s-a păstrat tradiţia de a se prepara şi împărţi mucenici, copţi sau fierţi. Sfinţii 40 de Mucenici au pătimit în oraşul Sevastia din Armenia, în vremea lui Licinius (307-323), împăratul roman de Răsărit. La praznicul Sfinţilor 40 de Mucenici se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul sau a Darurilor mai înainte sfinţite. Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mică), erau ostaşi în Legiunea a XII-a Fulminata, staţionată la Melitene (Armenia) şi condusă de guvernatorul Agricola. Împăratul Licinius, după ce în anul 313 a semnat împreună
Monografii: Obiceiuri de Sântoader, în judeţul Arad

Monografii: Obiceiuri de Sântoader, în judeţul Arad

Actualitati
Prima sâmbătă din Postul Mare e sâmbăta Sântoaderului. În această zi este prăznuit Sf. Teodor Tiron, cel care i-a învăţat pe creştini cum să prepare coliva. La Covăsînţ Mai demult, femeile din Covăsânţ ţineau toate serile din săptămâna Sântoaderului prin nelucrare, ca să nu vină Caii lui Sântoader. De asemenea, în trecut, în această zi se spăla părul cu apă neîncepută în care se băga iederă, culeasă din locul unde nu se aude cucul, ca prin similitudine, să crească părul frumos precum cozile cailor. Fiind zi de pomenire, şi azi se duce colivă la biserică pentru a fi sfinţită şi apoi se dă de pomană. Preotul pomeneşte toţi morţii. La Şepreuş Ziua de Sântoader cade totdeauna în prima sâmbătă din Postul Paştelui. Ea deschide seria sâmbetelor de pomenire a morţilor, fiind prin urmare part
Monografii: Obiceiuri în postul Paştilor, în judeţul Arad

Monografii: Obiceiuri în postul Paştilor, în judeţul Arad

Actualitati
Postul Paştilor începe luni, 19 februarie, şi durează până în 7 aprilie. De-a lungul timpului, locuitorii judeţului Arad au respectat mai multe obiceiuri în această perioadă. La Covăsînţ Postul Paştelui sau Postul Mare era ţinut în trecut cu mare stricteţe în sat. În Duminica lăsatului de carne, după cină, se adunau toate oalele, blidele, lingurile cu care s-a fiert şi mâncat de dulce şi în locul lor se scoteau oalele, blidele şi lingurile de post. Mâncărurile toate se făceau numai cu oloi (ulei) de ludaie (dovleac). La Şepreuş În prima zi de post, care pica lunea, femeile spălau toate oalele cu leşie, după care, până la Paşti, fierbeau în ele doar mâncare de post. La Păuliş În zilele premergătoare Învierii Domnului (postul Paştelui), credincioşii ortodocşi din ambele comune se dep