Ziarul electronic al arădenilor

Tag: nou

Amplasarea Monumentului Marii Uniri la Arad, un nou episod

Amplasarea Monumentului Marii Uniri la Arad, un nou episod

Actualitati
Locul în care va fi amplasat Monumentul Marii Uniri ar putea fi stabilit, în perioada următoare, când la Arad vor fi prezenți reprezentanți ai Ministerului Culturii, dar și sculptorul Florin Codre, autorul lucrării. Asociaţia pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri la Arad a anunțat că a avut loc, la București, o întâlnire a ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, cu Gheorghe Falcă, primarul Aradului, şi prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Asociaţiei. În cadrul întâlnirii s-a convenit ca, în cursul sătămânii viitoare, să sosească la Arad, o delegaţie a Ministerului Culturii, precum şi sculptorul Florin Codre, pentru a stabili cu exactitate unde va fi amplasat Monumentul Marii Uniri. „Discuţiile purtate au fost constructive, ministrul Culturii şi Identită
UPDATE Adrian Todor: „CJ Arad putea construi un Matern nou cu banii «îngropați» în Aeroport“

UPDATE Adrian Todor: „CJ Arad putea construi un Matern nou cu banii «îngropați» în Aeroport“

Comunicate de presa
De când reprezentanții PDL/PNL administrează județul Arad, Aeroportul Arad a „înghițit“ aproape 10 milioane de euro de la bugetul CJA, sub formă de subvenții sau investiții. În ciuda acestor sume uriașe pompate în societatea deținută de CJA, activitatea pe Aeroportul Arad este în continuare ZERO, neexistând nici măcar o cursă de linie. „Consiliul Județean Arad, în 14 ani de administrare PDL/PNL, a reușit performanța de a «îngropa» aproape 10 milioane de euro în Aeroportul Arad. În ciuda acestor sume imense cheltuite pentru aeroport, vedem în continuare că acest obiectiv de interes județean este în moarte clinică, avem doar zboruri de două ori pe săptămână, vara, spre Turcia, și acelea aduse de firmele de turism. După ce s-au cheltuit 10 milioane de euro, CJA nu a fost în stare să revigo
Un nou proiect pentru autonomia Ţinutului Secuiesc

Un nou proiect pentru autonomia Ţinutului Secuiesc

Din tara
Deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György a iniţiat un proiect legislativ prin care propune autonomia Ţinutul Secuiesc, motivând că locuitorii sacaunelor secuieşti îşi afirmă dorinţa revendicării dreptului la autonomie teritorială prin reprezentanţii aleşi. „Secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia – Tirolul de Sud, Finlanda – Insulele Aland, Belgia – Regiunea Flamandă şi Valonă etc.), precum şi din alte state fără statut de membru al Uniunii Europene (ex. Republica Moldova – Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Serbia – Provincia Autonomă Voivodina).

Monografii: Carnavalul (Fasching) în Aradul Nou și la Secusigiu

Actualitati
Cuvântul Fasching, atestat la germani încă din 1283, îşi are originea în vaschang, o formă coruptă a lui fastnacht, cu înţelesul de timp de petrecere şi distracţie, în care erau practicate jocuri cu măşti. În această perioadă, în Aradul Nou se organizau seri de dans şi baluri, precum „Balul alb“ (Weissenball), la care domnişoarele erau îmbrăcate complet în alb, „Kanafas ball“ (jocuri cu mingea), „Balul agricutorilor“. Adeseori erau şi baluri improvizate numite Baluri la casă (Hausbälle). Perioada de distracţii se încheia cu îngroparea rituală a ierni, simbolizată de o păpuşă de paie, care era transportată de un alai de măşti, ce defilau pe străzi. În faţă mergea pe jos un om cu o cutie de tablă în care aduna bani. Urmau 12 cai, la două căruţe de patrulă şi la una ţigănească, acoperită

UPDATE Beniamin Vărcuş: „Ne opunem jafului pus, din nou, la cale de echipa Falcă“

Comunicate de presa
„Echipa de consilieri PSD Arad nu poate fi de acord cu un buget local dezechilibrat, unul care nu este orientat spre nevoile arădenilor şi care, precum în fiecare an, se dovedeşte a fi doar un pretext de alimentare a puşculiţei paraziţilor de partid ce gravitează în jurul nucleului Falcă”,  spune Beniamin Vărcuş, liderul Grupului PSD-ALDE din Consiliul Local Municipal. „Pentru că asta şi este proiectul de buget pe care primarul ni l-a pus pe masă, o colecţie interminabilă de studii de fezabilitate scumpe şi fără nicio finalitate. Câţi ani crede acest personaj că mai ţine minciuna? Că vom face, că vom drege, că analizăm pentru a construi la anul. Ridicol! Arădenii s-au lămurit de mult că epoca Falcă înseamnă doar vorbe, miniciuni, promisiuni fără acoperire şi deturnare de fonduri către sp

Marius Sulincean: „Conducerea CJ Arad se răzbună din nou pe cetăţenii judeţului”

Comunicate de presa
„Marinel Cionca şi Sergiu Bîlcea, argatul care îl secondează la conducerea CJ Arad, au mai semnat o pagină neagră în cronica bătăliei pe care o duc împotriva cetăţenilor din judeţ. Ceea ce nu vor să înţeleagă aceste personaje este că prin alocarea a zero lei din cotele defalcate pentru localităţile cu primari social-democraţi, PNL-ARAD se războieşte practic cu oamenii din judeţ şi nicidecum cu PSD”, afirmă Marius Sulincean, liderul grupului PSD-ALDE din Consiliul Judeţean. Consilierul social-democrat îşi bazează demonstraţia pe date concrete, din anexa la hotărârea CJA privind repartizarea din impozitul pe venit pe anul 2018 a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale ale Municipiului Arad, oraşelor şi comunelor din estimarea sumelor ce vor fi repartizate din cote defalcate din impozi

Anul Nou, sărbătorit de credincioșii arădeni

Religie
În noaptea dintre ani, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, s-a aflat în mijlocul clerului şi credincioşilor prezenţi în număr mare la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Treime” din Arad. Respectând hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Slujba la trecerea dintre ani, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Inaltpreasfinţia Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la rugăciunile rostite în cadrul slujbei. De asemenea, Chiriarhul a amintit faptul că în această zi, la Sfânta Patriarhie va fi proclamat noul An omagial al unităţii de credinţă şi de neam precum şi Anul comemorativ dedicat făuritorilor Marii Uniri din 1918, între aceştia fiind şi unele personalităţi arădene din acea vreme. La final, Înaltpreas

Anul Nou în jurul lumii: Cele mai ciudate obiceiuri în noaptea dintre ani

Life
De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate ar părea anumite obiceiuri, acestea încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie. Pentru ca ghinionul să fie alungat, iar norocul înmulţit, în diferite colţuri ale lumii se aruncă pe ferestre cu lucruri sau apă, fotografii sau păpuşi de cârpă sunt incendiate, ori se sparg farfurii pe la uşi în semn de prietenie. Dacă pentru unele popoare alimentele mâncate la miezul nopţii fac diferenţa între un an nou bun şi unul mai puţin bun, în alte locuri de pe mapamond ce se aruncă obiecte din casă, atunci când se schimbă anul, pentru a se aduce prosperitatea. Lucruri aruncate pe geam În Italia, deşi obiceiul aruncării obiectelor vechi, pe fereastră, de Revelion, nu mai este la fel de spectacul

Monografii: Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Actualitati
Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad. La Covăsânț În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să

Obiceiuri de Anul Nou la români

Actualitati
În ultima zi a anului vechi şi în prima a celui nou, datina românească este marcată de simboluri, colinde şi obiceiuri păgâne. În Muntenia se umblă cu capra, în Moldova cu ursul, "mascaţii" sunt în Bucovina, iar în noaptea dintre ani se pun vâsc, struguri şi smochine pe masă, pentru belşug. În "Calendarul săteanului pe anul comun 1918”, gospodarii erau sfătuiţi că "sălata şi alte legumi, dacă e neaua puţină, se acoperă cu frunză ori cotori de buruieni”. Perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează a amestecat vechi sărbători păgâne (Dionisiacele câmpeneşti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Salis invictis) reinterpretate în perspectivă creştină, ţărănească şi teologală, potrivit cercetătorului Şerban Anghelescu, care vorbeşte în "Sărbători de iarnă” despre colindele din ultimele zile al