Ziarul electronic al arădenilor

Tag: gai

Monografii: Tramvaiul electric în Arad

Monografii: Tramvaiul electric în Arad

Actualitati
La 16 februarie 1942, Ministerul Afacerilor Interne a consultat conducerea Intreprinderii Comunale din Arad despre posibilitatea şi oportunitatea introducerii în Arad a tramvaiului electric, ca mijloc de transport în comun. La răspunsul afirmativ, cu propunerea traseului Gai – Gara CFR – Aradul Nou, au fost demontate de pe străzile Odesei şi aduse în Arad, instalaţii vechi, din 1911, compuse din 16 km de şină tip Phoenix şi Vignol, 250 de diferiţi stâlpi metalici, tubulari, profilaţi şi cu zăbrele, 12 macazuri, 8 vagoane cu remorci pe un ecartament de 1 m şi 2 staţii de redresare. A fost cea mai neinspirată încercare de reabilitare a transportului în comun arădean. În 1945, corespunzător punctului 12 din Convenţia de armistiţiu dintre Guvernul Român şi Puterile Aliate din 12 septembrie
Monografii: Moara cu aburi din cartierul Gai

Monografii: Moara cu aburi din cartierul Gai

Actualitati
În 1921, Fraţii Neuman erau proprietarii a două unităţi agroalimentare: Fabrica de spirt - Drojdie şi Moara. Moara, cu un capital social de 10 milioane lei, şi 220 muncitori, avea o capacitate zilnică pentru măcinat 35 vagoane de cereale. În anii următori, numărul angajaţilor firmei, muncitori şi funcţionari, a crescut la 500. Conducerea a fost asigurată prin directorul general Horan Emanuel, directorul economic Herman Gyula, secondaţi de Arnold Fux şi directorul tehnic, Specht. Pentru desfacerea produselor în România, Fraţii Neuman au înfiinţat o reprezentanţă la Bucureşti, fără a renunţa la cea din Viena. Produsele morii, griş, făină, tărâţe erau comercializate, în continuare, pe întreg cuprinsul ţării, prin intermediul reţelei de depozite şi agenţii, înfiinţate în întreaga ţară, mai
Monografii: Paza (Poliţia) de câmp în Gai

Monografii: Paza (Poliţia) de câmp în Gai

Actualitati
Încă din Legea articolului XXII din 1886 se prevedea în agenda Comunelor dreptul de a administra Poliţia de câmp. Organizarea acestui sector poliţienesc a suferit, însă, de-a lungul timpului, diferite modificări. Ca măsură de încurajare a agriculturii, în 18 septembrie 1939, prin Decizia nr. 6077, a fost aprobat Regulamentul referitor la organizarea şi reglementarea pazei bunurilor agricole, din hotarul municipiului Arad. În conformitate cu acest act normativ, au fost numiţi, pe lângă Sectorul Administrativ Gai, un număr de 12 paznici agricoli publici şi un comandant. Toţi erau plătiţi de oraş, dintr-un fond special alimentat prin taxa de hotar sau de jugăr cadastral. Cei numiţi au depus imediat jurământul, în faţa primarului – generalul Alexandru Vlad, asistat de Nicolae Ionescu, preo
Monografii: Autobuzele în cartierul Gai

Monografii: Autobuzele în cartierul Gai

Actualitati
Trecând peste insistentele solicitări ale arădenilor şi specialiştilor privind introducerea tramvaiului electric, în anul 1928, Primăria a demontat calea ferată, dezvoltând integral transportul urban cu autobuze. La început au fost folosite cele franceze, de tip Renault, Citroen, iar mai târziu, au fost construite autobuze la Astra Arad. Autovehiculele arădene aveau scheletul caroseriei din lemn de frasin, iar în interior erau lambrisate cu lemn de molid. Aveau o capacitate de 16 locuri pe scaune, două pe peron şi unul lângă şofer. Ferestrele cu geamurile încadrate în rame de lemn, erau fixe. Scaunele din lemn de esenţă tare erau prevăzute cu perne din piele, umplute cu păr de cal. Aceste autovehicole, în greutate de 6,3 tone, consumau, la viteza maximă, 32 litri de benzină şi 3 litri
Monografii: Colecţia de artă veche a mănăstirii din Gai

Monografii: Colecţia de artă veche a mănăstirii din Gai

Actualitati
La 7 august 1989, la Mănăstirea „Simeon Stâlpnicul“ din cartierul Gai, prin grija arhiepiscopului dr. Timotei Seviciu, a avut loc festivitatea de inaugurare a Colecţiei de artă veche românească, organizată cu sprijinul Muzeului Judeţean din Arad. După 1989, numărul exponatelor a crescut, creându-se astfel, o colecţie autentică şi valoroasă, formată din vechi lucruri bisericeşti, din secolele al XVI-lea –al XIX-lea, selecţionate din întreaga Eparhie. Se urmărea în felul acesta, pe lângă valorificarea lor culturală, asigurarea unor măsuri suplimentare de securitate şi conservare a unui segment reprezentativ din creaţia artistică arădeană. Pe baza unei selecţii riguroase, cele mai semnificative obiecte sunt prezentate şi azi, sub forma unei Expoziţii permanente cu valoare muzeală, deschisă
Monografii: În trecut, cartierul Gai a fost comună

Monografii: În trecut, cartierul Gai a fost comună

Actualitati
Unul dintre cele mai vechi cartiere ale Aradului, Gaiul, este aşezat în nord – vestul municipiului, la 5 km de centrul oraşului. În vremurile vechi, actualul cartier a fost o mare comună care s-a numit „Gaia”. Se zice că în jurul Gaiului de atunci a fost multă apă şi turcii cu găi treceau să ajungă pe locul locuit de popor. Prin anii 1800, numele comunei s-a scris „Gai”, până în anii 1820, când deja numele s-a schimbat în „Gaiu” (în matricule). (…) În 1919, Sectorul administrativ Gai, condus de Diregătoria (Circumscripţia administrativă) nr. II, cu sediul pe Magyar utca (str. Grădinarilor) nr. 1, cuprindea tot teritoriul din Gai, Bujac, Şega şi cătunele aparţinătoare din Dulok (Câmpuri), învecinându-se spre est cu suburbiile Uj Telep (Grădişte), Sarkad şi Elisaveta (zona Gării, Păduric
Monografii: Agrosistemele cartierului Gai

Monografii: Agrosistemele cartierului Gai

Actualitati
Ocupaţia de bază a locuitorilor fiind agricultura, agrosistemele Gaiului erau organizate, în 1990, pe o suprafaţă de 5.678,01 ha, din care 4.648,10 ha – teren arabil, 203,72 ha - fâneţe, 517,56 ha - păşune, 25 ha – livezi, 1,56 ha – păduri, 282,07 ha, fiind neproductiv. Pe suprafeţe mari, în Gai se cultivau cereale, grâu de toamnă, porumb, orz, ovăz, secară, care au constituit principalele culture, dar şi tutun, in, cânepă, sfeclă de zahăr, plante oleaginoase, furajere şi zarzavaturi. În anul 1940 a fost introdusă cultura orezului, dar, după două decenii de încercări, uneori chiar cu succese importante, s-a renunţat la ea. De asemenea, după 1990 s-a renunţat la cultura plantelor tehnice: tutun, plante textile şi oleaginoase, sfeclă de zahăr. În ceea ce priveşte ramura zootehnică, exist
Monografii: Cu bicicleta, în cartierul Gai

Monografii: Cu bicicleta, în cartierul Gai

Actualitati
După 1920, a fost adoptat şi în Gai un nou mijloc de locomoţie individual, ieftin şi rapid: bicicleta. Chiar dacă la început a fost privită cu neîncredere ca orice noutate, bicicleta a devenit în scurt timp, un lucru obişnuit şi necesar. Deşi forma şi configuraţia de bază a cadrului, roţilor, pedalelor, şezutul şi ghidonul, existau încă din 1885, când a fost construit şi primul model cu lanţ, în Gai, primele biciclete, de producţie germană, marca Adler, au apărut abia în perioada interbelică. Corespunzător unei ordonanţe a Primăriei, proprietarii, trebuiau să le înscrie la poliţie, bicicletele putând fi folosite pe drumurile publice, doar după obţinerea unui bilet de liberă circulaţie. În Gai, înainte de 1950, numărul lor era încă mic. O astfel de bicicletă, de damă, avea medicul gener
Monografii: Albinăritul în cartierul Gai

Monografii: Albinăritul în cartierul Gai

Actualitati
Albinăritul are vechi tradiţii în cartierul Gai, în 1888 existând aici chiar o Asociaţie a Apicultorilor, condusă de preşedintele Milig Joszef din care mai făceau parte: Preisinger Joszef, Somogyi Agoston, Csik Janos, Zaray Odon, Szilagyi Gyorgy, Schrodt Gyorgy, Wlacsil Karoly. Este cunoscut faptul că în Gai exista multă miere, aproape că nu era sălaş fără stupi de albine. De aceea, limita gospodăriei, care cu prindea locuinţa şi acareturile, era înconjurată de câteva rânduri de salcâmi. Mierea se mai scotea din florile de trifoi, floarea soarelui sau din cele de câmp. În perioada 20 - 30 iulie 1892, la invitaţia episcopului Ioan Meţianu, preotul Nicolae Martinovici din Topolovăţ a susţinut în Arad prelegeri despre foloasele creşterii albinelor la care au participat preotul Nicolae Olar

Zile de prăznuire la Mănăstirea Arad – Gai

Religie
Mănăstirea Arad - Gai îşi sărbătoreşte în fiecare an, la 1 septembrie – începutul anului bisericesc, pe ocrotitorul ei, Sfântul Simeon Stâlpnicul. Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească în altarul de vară din curtea mănăstirii, în prezenţa unui însemnat număr de credincioşi. Din sobor a făcut parte şi Preacuviosul Părinte protos. David Ionescu, stareţul Schitului Sfinții Apostoli Petru și Pavel din loc. Moneasa. În cuvântul de învățătură Preasfinția Sa a vorbit credincioșilor despre Evanghelia sărbătorii (citirea prorociei lui Isaia de către Mântuitorul Hristos), despre Sfântul Dionisie Exigul și a prezentat viața și nevoința Cuviosului Simeon Stâlpn