Ziarul electronic al arădenilor

Tag: elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Religie
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala Patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe
Parastas pentru Elena Ghiba Birta, la cimitirul Eternitatea

Parastas pentru Elena Ghiba Birta, la cimitirul Eternitatea

Religie
Luni, 20 mai 2019, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului a săvârşit Slujba Parastasului la mormântul Elenei Ghiba Birta (1801-1864), marea patroană a învăţământului arădean, în Cimitirul Eternitatea din Arad. Din sobor au făcut parte Părintele Protos. Dr. Iustin Popovici, consilier cultural al Arhiepiscopiei Aradului şi Pr. Pompiliu Gavra, directorul Seminarului Teologic Ortodox din Arad, răspunsurile liturgice fiind oferite de un grup de elevi seminarişti. Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei a rostit un cuvânt de comemorare în care a evocat rolul deosebit pe care l-a avut Elena Ghiba Birta în viaţa tinerilor studioşi, fiind supranumită protectoare de seamă a învăţământului românesc din zona de vest a ţării. La slujba de pomenire au luat parte senatorul Mihai Fifor,
Elena Apostol – Note de privitor

Elena Apostol – Note de privitor

RO - vigneta
Am citit undeva că ar fi o exponentă a expresionismului. Nici vorbă! Apoi, am găsit o trimitere la impresionism. Să fim serioși! Elena Apostol nu se lasă inclusă în tipare. Că e de bine, că e de rău, ea nu aparține, neapărat, unei „școli”. Cu atât mai puțin în șabloane. Ea este „ea însăși”. Și un pic de... Sever Săsărman. Dar, să fim de acord, cui altcuiva ar dori – și, în anumite limite, ar fi de dorit - ca un ucenic să-i calce pe urme, decât maestrului său?! Și da, Sever Săsărman a ajuns – Doamne, ce cale lungă și anevoioasă?! - să se poată numi un maestru! Iar Elena Apostol, prin tot ceea ce creează, îi este un „ucenic” demn de toată aprecierea. (Folosesc deliberat apelativul masculin, pentru că, prin asta, doresc să scot în evidență modul în care „ucenicul” s-a raportat, în cazu