Propunere: Judecătoriile din Chișineu Criș și Gurahonț, desființate

Publicat de actualitati-arad in 06 Jun, 2013 | Parerea ta

judeJudecătoriile din Chișineu Criș și Gurahonț, precum și Parchetele de pe lângă acestea, ar putea fi desființate, conform propunerilor formulate de Grupul de lucru interinstituţional format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii fiind aprobată de CSM.

În schimb, se vor mări razele teritoriale ale judecătoriilor din Lipova și Ineu.

Grupul de lucru interinstituţional a propus măsura în urma unei analize, iar raportul cu concluziile acesteia a fost aprobat în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 4 iunie, fiind trimis ministrului Justiţiei pentru iniţierea unui proiect de lege.

Potrivit Raportului privind concluziile Grupului de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, în această etapă a procesului de reorganizare a fost propusă desfiinţarea a 30 de judecătorii şi a parchetelor de pe lângă acestea, precum şi rearondarea localităţilor pe care acestea le-au deservit, respectiv cele din Haţeg, Orăştie, Agnita, Avrig, Buhuşi, Rupea, Jibou, Târgu Lăpuş, Dragomireşti, Hârşova, Măcin, Segarcea, Baia de Aramă, Novaci, Balş, Lieşti, Însurăţei, Adjud, Salonta, Bălceşti, Topoloveni, Pogoanele, Mizil, Gura Humorului, Darabani, Târnăveni, Moldova Nouă, Chişineu Criş, Gurahonţ şi Făget.

În schimb, s-a considerat că se impune menţinerea în funcţiune, concomitent cu mărirea razei teritoriale, pentru 25 instanţe şi parchete, respectiv Blaj, Câmpeni, Sebeş, Brad, Sălişte, Podul Turcului, Beclean, Huedin, Şimleu Silvaniei, Babadag, Filiaşi, Corabia, Făurei, Panciu, Hârlău, Răducăneni, Huşi, Negreşti Oaş, Săveni, Costeşti, Oraviţa, Luduş, Ineu, Lipova şi Sânnicolau Mare. (…)

Grupul a motivat propunerea acestor măsuri prin eficientizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, în condiţiile restricţiilor bugetare cu care se confruntă România, având în vedere şi trendul asemănător din ţările Uniunii Europene, raţionalizarea instanţelor şi parchetelor prin desfiinţare sau rearondare de localităţi fiind un mijloc de realizare a acestor scopuri.

„Măsura reorganizării, prin desfiinţarea instanţelor/parchetelor nefuncţionale din punct de vedere al volumului de activitate, dar şi prin rearondarea de localităţi de la instanţele cu volum mare de activitate va avea consecinţe directe atât asupra resurselor umane (prin atenuarea dezechilibrelor între instanţele/parchetele cu volum mare de activitate şi cele supradimensionate, şi prin reducerea numărului de posturi necesar a fi suplimentat), cât şi asupra resurselor financiare (economii la bugetul de stat, dar şi redistribuirea raţională a sumelor alocate pentru investiţii), raportat la finalitatea urmărită, respectiv eficientizarea actului de justiţie şi pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri“, se menţionează în raport.

Pentru analiza efectuată în vederea eficientizării justiţiei prin reorganizarea instanţelor şi parchetelor cu volum mic de activitate, la întâlnirile grupului de lucru din anul 2012 au fost stabilite o serie de criterii, care au fost luate în considerare, printre care: volumul de activitate ca medie multianuală, înregistrat în perioada de referinţă 2009-2012, fiind stabilit un plafon de 3.600 de cauze; circumscripţiile teritoriale ale instanţelor şi parchetelor şi posibilităţile de rearondare a localităţilor în cazul celor desfiinţate; infrastructura (rutieră, feroviară), situaţia sediilor sub aspect juridic şi funcţional şi cheltuielile înregistrate, distanţele de parcurs până la sediile instanţelor şi parchetelor la care vor fi arondate localităţile în cazul celor desfiinţate.

De asemenea, s-a avut în vedere şi schema de personal şi gradul de ocupare al acesteia, numărul de locuitori deserviţi de instanţele şi parchetele respective.

Potrivit raportului, printre aspectele care au justificat necesitatea imperativă a raţionalizării instanţelor şi parchetelor au fost: eficienţa şi calitatea actului de justiţie, care presupune mai multe mijloace de realizare, cum ar fi o legislaţie coerentă, resurse financiare şi umane adecvate, dar şi o hartă administrativ judiciară aptă de a satisface aceste deziderate; asigurarea, alocarea şi distribuirea, în mod echilibrat, a resurselor umane necesare raportat la volumul de activitate înregistrat.

Totodată, în raport se arată că în anii 2011-2014 au intrat şi vor intra în vigoare acte normative ce jalonează, practic, activitatea instanţelor şi parchetelor, respectiv codurile Civil, de Procedură Civilă, Penal şi de Procedură Penală.

Grupul de lucru comun Ministerul Justiţiei, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi CSM a fost constituit în 2012, prin Ordin al ministrului Justiţiei, pentru analiza măsurilor necesare asigurării unei funcţionări optime a instanţelor judecătoreşti din perspectiva implementării noilor coduri juridice. Ulterior a fost inclus, după şedinţa Plenului CSM din 8 octombrie 2012, în Grupul de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri.

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare