Prinţesa Stephanie, a treia victimă de la Mayerling

Publicat de actualitati-arad in 21 May, 2014 | Parerea ta

DSC09941Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea femeii care a vrut să devină împărăteasa Austriei, însă nu a reuşit, deoarece soţul ei, prinţul Rudol s-a sinucis.

Ultimele cuvinte ale prinţului Rudolf scrise în scrisorea de adio adresată soției sale, cu câteva ore înainte de a se sinucide, au fost acestea: “Iubită Stephanie, te dezleg de prezenţa mea și de plaga existenţei mele”.

La puțin timp după ce a scris aceste rânduri, prinţul Rudolf s-a împuşcat. Lângă el a fost găsită și tânăra de 17 ani, Mary Vetsera.

În urma lui a rămas o fiică, Elisabeta, și soția acestuia, prințesa moștenitoare Stephanie, de 24 de ani.

În timp ce Rudolf, după sfârșitul monarhiei a câștigat popularitate, Stephanie a fost prezentată într-o lumină negativă și anume ca o soție geloasă, superficială, care nu a putut să îi ofere soțului ei echilibrul de care acesta avea nevoie.

Cu toate acestea, trecând peste prima impresie, soția prinţului a fost o femeie cu un destin tragic, o femeie care, cu mult curaj, a reușit un nou început.

Stephanie s-a născut în mai 1864 la Brüssel, ca fiică a regelui Leopold al II-lea.

Ea l-a întâlnit pe Rudolf cu puțin timp înaintea logodnei. Prinţul nu a fost îndrăgostit de tânăra de 16 ani, pentru că această căsătorie a fost o decizie luată strict din rațiune.

Viitorul împărat al Austriei trebuia să se căsătorească cu o tânără catolică de neam împărătesc și cum nu multe persoane din acea vreme se încadrau în aceste cerințe, alegerea a fost, în final, Stephanie.

La logodnă, Rudolf a fost însoțit de iubita lui de atunci și toți au știu asta, numai mireasa nu.

Stephanie a fost primită în Viena destul de rece, a fost imediat criticată de Curte pentru înfățișarea sa de atunci “neavantajoasă” și a fost pe loc urâtă și respinsă.

Cu toate că cei doi parteneri s-au străduit la început să aibă o relație armonioasă, căsătoria a ajuns o catastrofă.

Stephanie nu a reușit să depășească depresiile și mai ales “abaterile” lui Rudolf. La toate acestea s-a mai adăugat și faptul că ea nu a reușit să nască decât o fetiţă și nu pe mult așteptatul moștenitor al tronului.

Mai târziu, Stephanie a făcut afirmația că Rudolf a îmbolnăvit-o cu o boală venerică, din cauza căreia a devenit infertilă.

Crizele Ștefaniei din cauza permanentei lui infidelități erau prezente, zi de zi, în viaţa de cuplu. În cele din urmă, cei doi au plecat fiecare pe drumul lui.

În ultimii ani, prințul moștenitor Rudolf a avut o legătură stabilă cu Mizzi Kaspar, o call-girl de lux din Viena, și Stephanie a știut de acestă relație, dar un divorț nu a fost posibil din cauza religiei catolice.

O dată cu sinuciderea prinţului Rudolf, în 30 ianuarie 1889, și viaţa Stephaniei s-a schimbat.

Ca văduvă a prinţului moștenitor, nu mai avea nici un drept și ea a fost ignorată. La Hofburg, curtea imperială vieneză, ea a trăit 11 ani cu amintirile neplăcute și nedorite ale tragediei de la Mayerling, după care s-a întâmplat ceva care nimeni nu a crezut.

Stephanie a început să lupte ca să își capete independenţa. În spatele ei stătea un bărbat și anume contele ungur Graf Elemér Lónyay. Împotriva rezistenţei familiei, ea a luptat ca să se poată căsători cu acesta.

Condițiile impuse de familie au fost ca ea să părăsească Viena pentru totdeauna, să renunțe la titlu și să rupă orice contact cu fiica ei.

Scandalul cel mai mare a avut loc însă câțiva ani mai târziu când împăratul Leopold, tatăl ei a refuzat să îi dea fiicei lui, partea din averea mamei ei care i se cuvenea de drept și și-a lăsat întreaga avere unei fundații particulare, pentru ca aceasta să nu poată să primească nimic.

În consecință, Stephanie și-a luat cel mai bun avocat de la vremea aceea din Franța (cel care ajuns mai târziu președinte de stat – Raymond Poincaré ) și și-a cerut prin proces partea ei de moștenire. Toate ziarele europene și media au susţinut-o, dar pentru regalitatea europeană ea devenise o persoana imposibilă.

Stephanie a acționat foarte curajos pentru vremea aceea, rupând toate convențiile și riscând să fie băgată cu forța la azilul de nebuni, aşa cum a pățit din păcate sora ei, Louise von Coburg.

Prinţesa Louise, sora ei, a fost, încă din 1875, o prietenă apropiată a cumnatului ei, prinţul moștenitor Rudolf al Austriei.

În memoriile ei, care au apărut în 1926, în Germania, ea îl descrie pe prinţul Rudolf ca pe un bărbat deosebit de frumos: “el a fost mai mult decât frumos, e la fost seducător. De mărime mijlocie și foarte bine proporționat, deși părea delicat era foarte puternic. Pe el se vedea că este de rasă pură, era sensibil, sentimental, dar își schimba dispoziția de la un moment la altul, de la amabilitate la furie, ca mai apoi să devină cel mai încântător și adorabil”, scria aceasta vorbind deschis despre foștii monarhi ai Europei.

În final, Stephanie a câștigat: a reușit să se căsătorească cu omul pe care l-a iubit și cu care a fost fericită aproape 50 de ani, și-a recâștigat o parte din avere ceea ce i-a dat posibilitatea să ducă o viaţă luxoasă în castelul Oroszvar (astăzi în Slovacia).

Ultimii ei ani au fost umbriți însă de cel de-al Doilea Război Mondial, în 1944, când în castelul ei s-a instalat SS-ul, care a scormonit în arhivă și a confiscat scrisorile prinţului Rudolf.

În 1945, când Armata Roșie s-a apropiat, cei din SS s-au retras și au luat cu ei și scrieri istorice valoroase. Într-o singură săptămână, Armata Roșie a devastat castelul de la Oroszvar, încât, după spusele unui servitor, bietei Stephanie nu i-a mai rămas nici măcar o pereche de pantofi.

În cele din urma ea a ajuns într-un lagăr la Pannonhalma unde puțin mai târziu a murit la 81 de ani, săracă. A reușit să îi supraviețuiască prinţului Rudolf, 56 de ani.

Rodica Roşca

traducere liberă din scrierile istoricului şi criticului de artă dr. Martina Winkelhofer

CITITI SI: Mănăstirea de la Mayerling, de la tragedie la credinţă

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Din Austria

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare