Principalele modificări ale Codului Fiscal

Publicat de actualitati-arad in 26 Oct, 2017 | Parerea ta

Guvernul a prezentat principalele modificări ale Codului Fiscal cuprinse în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă analizat în primă lectură în şedinţa de joi Cabinetului Tudose, susţinând că este vorba despre „o serie de măsuri benefice mediului de afaceri“.

Printre măsurile pe care Guvernul le pregăteşte se numără reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, pentru unele pensii, pentru chirii, dobânzi, activităţi agricole, introducerea unei “contribuţii asigurătorii pentru muncă” de 2,25% pentru angajatori, majorarea nivelului salariului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii de la 39,25% la 37,25%, reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 6 la 3.

De asemenea, salariul minim brut pe ţară va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit unui proiect de Hotărâre discutat în primă lectură.

Astfel, Guvernul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creşterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro şi 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.

Modificările vizează:

majorarea  limitei de încadrare în acest sistem de impunere  de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;

includerea, în acest sistem, a tuturor firmelor care realizează venituri din consultanţă şi management, faţă de condiţia care există în prezent de a nu aplica  acest sistem dacă realizează mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;

includerea în acest sistem şi a persoanelor juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale).

Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale şi reducerea costurilor aferente calcului şi administrării impozitului, susţine Guvernul.

O altă modificare stabileşte că sancţionarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informaţii certe despre activitatea firmelor  evazioniste cu care a intrat în relaţii comerciale.

Totodată, ordonanţa transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale, prin:

limitarea deductibilităţii dobânzilor;

introducerea impozitării la ieşire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive;

introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plaţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

De asemenea, se propune extinderea confiscării şi asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool şi produse din tutun.

Totodată, prin proiectul de ordonanţă, Guvernul are în vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%.

Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii, (mai puţin veniturile din dividende, pentru care se menţine cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii şi din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populaţiei şi, implicit să contribuie la creşterea nivelului de trai, precum şi să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:

Majorarea nivelului salariului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

– de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere,

– de la la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menţinut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilităţi în condiţiile majorării salariului minim brut pe ţară şi al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat, spune Guvernul.

– Reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;

– Reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuţia de asigurări sociale (CAS), contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi contribuţia asiguratorie pentru muncă;

Astfel, contribuţiile sociale obligatorii vor fi:

– contribuţia de asigurări sociale (CAS) în cotă de:  25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi şi de către persoanele fizice pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal; 4% datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora; 8% datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

– contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

– contribuţia asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

Transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel:

– CAS şi CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajaţi, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

– o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă definite potrivit legii.

Se introduce „Contribuţia asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% din veniturile din salarii datorată de angajatori.

Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, respectiv indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente. De exemplu: consultanţi, experţi contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocaţi (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri nu mai datorează contribuţiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe ţară.

Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activităţi pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocaţii, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocaţii salarizaţi, etc.). În prezent, excepţia se aplică pentru orice venit din salariu şi asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au şi calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale,  ceea ce generează inechităţi faţă de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

În contextul majorării cotei CASS datorată pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, pentru care, în prezent, contribuţia se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, şomeri, persoane aflate în concedii pentru creşterea copiilor, persoane care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Tot joi, Guvernul a analizat, în primă lectură, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă şi un proiect de Hotărâre de Guvern care prevăd mai multe măsuri sociale.

Astfel, salariul minim brut pe ţară va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit proiectului de Hotărâre discutat în primă lectură.

Totodată, printr-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, Guvernul are în vedere majorarea indemnizaţiei minime de creştere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creşteri, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISC), care este astăzi de 500 de lei, iar indemnizaţia va fi de două ori şi jumătate ISC.

Potrivit aceluiaşi proiect de act normativ, pensia minimă va creşte, de la 1 iulie 2018, la 640 de lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 de lei.

Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) va fi amânată cu un an, potrivit proeictului de OUG, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că sistemul informatic nu este încă pregătit.

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare