O nouă înfățișare în procesul „Matriţa dacică“

Publicat de actualitati-arad in 30 May, 2017 | Parerea ta

Tânăra din Arad care solicită o recompensă de 500.000 de lei din partea mai multor instituţii ale statului, pentru că ar fi participat la descoperirea unei matriţe dacice din bronz, folosită acum 2.000 de ani la confecţionarea bijuteriilor, a fost audiată marţi la Tribunalul Hunedoara, în procesul deschis în această cauză.

Andreea Ciuciu şi avocatul său au depus la dosar două filmuleţe despre care afirmă că ilustrează momentul descoperirii matriţei dacice, în 23 iunie 2013, menţionând că imaginile redau locul în care se afla artefactul.

La dosar a fost depusă marţi şi o evaluare a matriţei dacice efectuată de un expert angajat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, parte în proces. Conform expertului, matriţa dacică ar valora 560.000 de lei, situaţie care a nemulţumit avocatul reclamantei.

În declaraţia dată în faţa instanţei, tânăra a arătat că s-a aflat la cetatea Sarmizegetusa Regia împreună cu un grup de prieteni şi a apreciat că locul în care se găsea matriţa dacică nu era delimitat ca fiind inclus într-un sit arheologic. Din acest motiv, ea a considerat că locul în care se afla artefactul, într-o groapă de la rădăcina unui copac prăbuşit de vânt, nu ar fi pe teritoriul unui sit arheologic protejat de lege.

„Locul în care a fost descoperit artefactul nu era împrejmuit, fiind situat pe o potecă în pădure, astfel că nu mi s-a părut că face parte din sit. Copacul care a provocat excavaţia în care a fost descoperită piesa era căzut peste poteca pe care mă deplasam, iar obiectul se afla la circa 5-10 metri de potecă“, a spus reclamanta, în sala de judecată.

Ea a precizat că după ce matriţa a fost scoasă din groapa rămasă în urma prăbuşirii copacului, piesa a fost predată administratorului sitului Sarmizegetusa Regia, care se afla în apropierea grupului de vizitatori din care făcea parte şi reclamanta.

Andreea Ciuciu a relatat că administratorul sitului a anunţat paza monumentului şi specialiştii de la Muzeul de istorie din Cluj-Napoca, care au sosit a doua zi dimineaţa la Sarmizegusa Regia.

Ulterior, tânăra a depus o cerere la Judecătoria Deva prin care solicita ca Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Hunedoara, alături de alte instituţii subordonate, să-i achite o recompensă în valoare de 500.000 de lei pentru că ar fi participat la descoperirea matriţei dacice de la Sarmizegetusa Regia. Suma ar reprezenta cota parte ce i s-ar cuveni reclamantei, ca membră a grupului care a găsit artefactul.

Ea a precizat că în estimarea recompensei s-a ghidat după discuţiile purtate de mai mulţi specialişti de la muzeul din Cluj-Napoca, aceştia apreciind, la momentul descoperirii, că matriţa ar fi valorat cât trei brăţări dacice.

Procesul „Matriţa dacică“ va continua pe 5 septembrie, termen la care au fost citaţi doi martori: profesorul Gelu Florea, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, şi Ionuţ Trufaş, unul dintre membrii grupului care a luat parte la descoperirea artefactului.

Andreea Ciuciu a dat în judecată Consiliul Judeţean Hunedoara şi Serviciul Judeţean de Administrare a Monumentelor Publice, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, susţinând că are dreptul la recompensă deoarece ea ar fi fost prima persoană care ar fi găsit matriţa dacică de la Sarmizegetusa Regia.

Reclamanta în acest dosar solicită, în baza Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, plata unei sume de bani pe care a estimat-o că ar reprezenta o cotă de 1/7 din 45% din valoarea obiectului descoperit în Munţii Orăştiei.

Consiliul Judeţean Hunedoara a contestat cererea femeii, susţinând că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi descoperit artefactul, nu a prezentat un înscris din care să reiasă că a predat matriţa în termen de 72 de ore de la data descoperirii acesteia şi că nu a demonstrat că piesa ar avea o valoare excepţională.

Piesa este apreciată de specialişti ca fiind extrem de valoroasă pentru că era folosită la confecţionarea de bijuterii de către un meşter din cetate, ceea ce arată gradul de civilizaţie la care ajunseseră dacii acum 2.000 de ani.

În prezent, matriţa este expusă într-o sală special amenajată şi securizată a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva.

CITITI SI: Procesul „Matrița dacică“. Femeia din Arad care cere despăgubiri, audiată

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20
reduceriturism.ro

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare