Monografii: Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Publicat de actualitati-arad in 18 Jun, 2016 | Parerea ta

monografiiRusaliile este o sărbătoare necreştină la origini, sărbătoarea rozelor la romani, numită „Rozarii”.

Ulterior, peste ea s-a suprapus sărbătoarea creştină „Pogorârea Duhului Sfânt”, numită şi Duminica Cincezimii.

Este o sărbătoare care are o dată mobilă, în funcţie de Paşti.

La Covăsânţ

La Rusalii se împodobeşte biserica cu frunze de stejar, iar pe jos se presară iarbă verde. În lunea de Rusalii se iese cu litia la holda de grâu, la troiţa din dealul Tornea şi se sfinţeşte dealul. Marţea se ţinea odinioară prin nelucrare pentru grindină.

La Păuliş

Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile constituie o sărbătoare împortantă din viaţa credincioşilor ortodocşi.

A doua zi de Rusalii avea loc procesiunea de sfinţire a dealului şi a câmpului. Cele mai multe procesiuni au avut loc la coliba cioşilor (lângă Primărie). Se pleca din curtea bisericii cu praporii, diecii cu steharele, preotul, cântăreţii şi corul bisericesc.

Cu toţii erau aşteptaţi de viticultori la deal sau în câmp, cu mesele pline de fructe: cireşe, vişine, căpşuni. Se săvârşea slujba de sfinţire a viei, a cerealelor (grâu, orz); credincioşii sărutau crucea şi erau invitaţi să servească un pahar de ţuică sau vin.

La Şepreuş

Lunea după Rusalii se iese la cruce, iar miercurea la ţarină. „Să ţâne dă teatră”. Femeile împletesc coroniţe de grâu, pe care le pun la icoane sau pe peretele de la casă, unde rămân vreme de un an.

La Şimand

În cele trei zile ale Rusaliilor au loc procesiuni la holde, împotriva gheţii. În biserică se împrăştie iarbă. La praporii cu care se ieşea la holdă se puneau cununi de grâu.

La Macea

Pentru această mare sărbătoare pregătirile erau ca și pentru Sfintele Paști. Se ieșea, în sat, cu crucea, la țarină.

În prezent, se merge cu crucea, cu patru prapori albi, cu preoții satului și credincioșii, dieci, cor bisericesc. Înspre drumul Sânmartinului, în fața crucii, vechi, de pe la 1800, se săvârșește slujba (de sfințire a holdelor, pentru înmulțirea recoltei de grâu din țarină și binecuvântarea lucrătorilor) – ,,Sfințește, Doamne, apa aceasta”.

Copii, primeau apă de băut, din țângălău, iar diecii, stropeau cu găleata țarina. Acum, se sfințesc și produse făcute în casă (prăjituri) care apoi se servesc dimpreună. La Rusalii în biserică se aduc flori și iarbă. Acestea simbolizează frumusețea darului Sfântului Duh care s-a pogorât în chip de porumbel. Creștinii aduc iarba acasă și hrănesc animalele.

La Secusigiu

Fetele împleteau coroniţe de grâu şi flori de câmp, pe care feciorii le duceau la preot să le sfinţească, după care le legau la prapori.

Porţile caselor erau împodobite cu crenguţe de tei şi stejar, la fel şi biserica. În biserică pe jos se presăra iarbă. În trecut, în această zi se făceau slujbe pentru îndreptarea vremii. După utrenie şi liturghie, credincioşii rupeau o ramură de stejar şi luau puţină iarbă pe care o duceau acasă.

A doua zi de Rusalii se face slujbă pentru recolte la hotar. Oamenii se duc în procesiune cu praporii la una din crucile de hotar. Pe drum femeile ies în uliţă şi aruncă pe ei boabe de grâu.

La Miniş

A doua zi de Rusalii avea loc procesiunea de sfinţire a dealului ce se desfăşura la troiţa de pe Dealul Şcolii, pe Dealul Lung, pe Dealul Poştii sau pe Dealul Daiconi.

Cele mai multe procesiuni au avut loc, se pare, la troiţa de pe Dealul Şcolii, sub Dosurele, lângă colna „Colopariu” (Bora).

Preotul, purtătorii de prapuri şi sătenii erau aşteptaţi de viticultori cu cununi de trandafir aşezate pe o masă alături de un ciubăr cu apă şi o grămadă de cireşe, vişine şi căpşuni.

După efectuarea slujbei de sfinţire a viei, credincioşii sărutau crucea şi erau invitaţi să servească un pahar de vin sau de ţuică; uneori serveau şi câte o tocană special pregătită de familia Bora.

Copiii, îndeosebi purtătorii de stehare, se înfruptau din fructele aflate din abundenţă pe masă.

La Căprioara

De Rusalii, biserica este împodobită cu frunze de tei. Credincioşii duc din acestea acasă şi le păstrează vreme de un an, pentru a feri casa şi gospodăria de lucruri rele.

În această zi se sfinţeşte grâul, apoi se iese cu prapurii la ţarină. Prapurii aveau prinse, la crucea de sus, cununi de grâu.

Azi se iese doar la troiţa de la capătul satului dinspre Valea Mare. Obiceiul este ca să se pună şi la troiţă o coroniţă de grâu.

În Micălaca

La Rusalii se umple biserica cu frunze de stejar care, după ce sunt sfinţite, sunt duse şi păstrate acasă, tot pentru vremuri grele.

Până în urmă cu câţiva ani, a doua zi de Rusalii se ieşea la ţarină cu litia, se sfinţea hotarul şi se rosteau rugăciuni pentru ploaie, pentru furtună, pentru recolte bogate. La prapuri se puneau coroniţe împletite din grâu.

Odinioară, în hotarul Micălăcii erau mai multe troiţe din lemn, înalte de 3 m, care aveau aplicată icoana Răstignirii: „crucea de la Deluţ”, “crucea din ţarină”, crucea de pe şoseaua Vladimirescu, „Crucea lui Cloşca, aşezată în partea de hotar cunoscută ca Firithaz, şi se mergea la ele pe rând.

În Sânicolaul Mic

Bătrânii povestesc despre această sărbătoare că ar avea loc a şaptea săptămână după Paşti.

Ca datină aparte, la această sărbătoare se obişnuieşte să se presare pe jos în biserică multă verdeaţă. În timpul slujbei, credincioşii adună de pe jos această verdeaţă, o împletesc sub formă de cunună şi o duc acasă.

Credinţa popular era că aceste cununiţe făcute din iarbă care a fost sfinţită au o putere magică, de aceea gospodarul dădea o parte din iarbă animalelor să o mănânce pentru a fi ferite de boală şi întâmplări grele de tot felul de peste an.

surse:

Monografia comunei Covăsânț, Rodica Colta, Doru Sinaci, Natalia Tomi, Editura Mirador 2012

Virigil Valea, Miniş – Istorie şi cultură, Editura Concordia, 2011

Doru Sinaci, Rodica Colta, Dimitrie Otavă, Monografia Comunei Şimand

Rodica Colta, Doru Sinaci, Ioan Traia – Căprioara.Monografie, Editura Mirador, 2011

Tatiana Tudur, Cornelia Foster, Monografia comunei Păuliș, Petru Nicoară, Editura Mirador 2010

Rodica Colta, Doru Sinaci, Monografia comunei Șepreuș, Editura Mirador 2010

Floare Cândea, Macea – vatră, chipuri, rânduieli, Editura Gutenberg Univers 2013

Doru Sinaci, Rodica Colta – Monografie Secusigiu

Vasile Motocea, Sânicolaul Mic, așezarea cu cinci cimitire,  Editura Mirador 2012

Doru Sinaci, Rodica Colta, Felicia Oarcea, Micălaca. Monografie, Augustin Mureșan, Editura Mirador 2010

Share Button

comentarii

Leave a comment

Captcha Captcha Reload

apiland.ro
nutritiv.ro

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Site-ul apare in Directorul Kappa Stiri Ziare