Monografii: Superstiții și credințe populare pe Valea Petrișului

Publicat de actualitati-arad in 14 Jan, 2017 | Parerea ta

Ca în mai  toate satele românești, și în satele de pe Valea Petrișului superstițiile au ocupat un loc important în viața locuitorilor.

Mulți mai cred încă în superstiții și de aceea în viața lor descântecele au avut și încă mai au un rol important.

Descântatul

Locuitorii de aici, mai ales cei din Roșia-Nouă și Obârșia, cred încă în descântece. Unii dintre ei cred cî un copil mic este cel mai expus deochiului (…).

Dacă un copil este grăsuț și frumușel, cum este privit lung de cineva, mai ales de o persoană rea de ochi sau de una cu ochii negri și cu sprâncene îmbinate și nu va zice „să nu-i fie de deochi”, atunci copilul se deoache.

Mijloacele folosite contra deochiului sunt stinsul cărbunilor și descântecele de deochi.

Orice mamă care presupune cã micuțul ei copil este deochiat, va lua iute nouă cărbuni aprinși pe care îi va stinge într-un pahar cu apă neîncepută. Dacă cărbunii sfârâie și se scufundã, atunci copilul a fost deocheat.

De aceea, mama îi va da copilului să bea de trei ori din acea apă, iar cu apa rămasă îl spală la tâmple, pe cap și pe piept. Dacă copilul n-a fost deocheat, cărbunii vor pluti deasupra apei. În acest caz, copilul suferă de altă boală și trebuiesc căutate alte mijloace de vindecare.

Dacă prin stingerea cărbunilor, copilul nu s-a vindecat, atunci va fi descântat de deochi. Iată cum sună unul din descântecele de deochi, cules din localitatea Obârșia, de la Cerb Ioan, în anul 1980:

„Fugi deochi dintre ochi

Din tâmplele capului,

Din fața obrazului,

Din zgârciul nasului,

Din moalele capului,

Din adâncul inimii,

Din cap, de dupã cap,

Din os, din carne, din piele,

Afară!

Să rămână… (numele copilului)

Curat și luminat

Cum Dumnezeu pe pământ la dat!“

Dacă un copil plânge zi și noapte, fără ca să-l doară ceva, se crede că cineva din nebăgare de seamă sau cu rea voință, i-a luat somnul.

Acest plâns este numit de localnici „plânsul rău”.

Iată un descântec de plâns rău cules de la rapsodul popular Cerb Lazăr, din Roșia Nouă, în anul 1980:

„Ieși duh rău!

Din capul pruncuțului,

Din osuțele lui,

Ieși și te du în codrii pustii!

Unde cocoși negri nu cântă,

Unde mâțe negre nu umblă,

Unde câini negri nu latră,

Unde omul nu ajunge.

Ieși și te du

Și acolo să rămâi!

(Numele pruncului) să rămâie

Ca laptele strecurat,

Ca argintul cel curat.

Ca Dumnezeu ce l-a dat“.

Pentru a realiza acest descântec, se folosește ulei de la un mir pus într-o ulcea micuță de pământ nears și un pai de la o mătură nouă, la care se leagă o ață roșie de lână.

Se crede că uleiul sfințit apără pe om de toate răutățile, culoarea roșie este cea care alungă deochiul, iar mătura adună toate răutățile întâlnite în cale, așa cum adună gunoiul din casă.

Aceste trei elemente, îmbinate cu puterea de vindecare a descântecului, duc la însănătoșirea copilului.

Credințe – interdicții

În casa în care există o femeie însărcinată, măturatul casei va fi efectuat numai de aceasta, pentru a avea o naștere ușoară;

Femeia însărcinată să nu dea nimãnui apă de băut, pentru că nu va putea naște până când nu va bea apă din pumnii respectivei persoane;

Femeia însărcinată să nu treacă șanțul sau vreo apă curgătoare că atunci o părăsește îngerul păzitor și calcă în urmă rea;

Să nu se uite la vreo persoană hâdă, pentru că atunci copilul născut va arăta ca acel om;

Femeia însărcinată să nu dea cu piciorul în pisică, că atunci va avea copii păroși;

Să nu se arunce dupã asfințitul soarelui apa în care s-a scãldat pruncul mic, dacă acesta nu a trecut de șase săptămâni;

Să nu se lase scutecele pruncului noaptea pe sârmă afară, pentru a nu se abate duhurile rele pe copil;

Femeia cu copil mic să nu încheie niciodată cămașa la gât că nu mai crește copilul;

La botezul pruncului, fașa să fie scurtă, pentru că atunci copilul se va căsători de tânăr;

Copilul mic să nu fie lăsat singur în casă că se face schimbătură;

Să se arunce bani pentru miri, când ies din biserică, după cununie, pentru a fi bogați;

Seara să nu te uiți în oglindã că îngălbenești;

Să pui mătura cu coada în jos, pentru a nu fi sfadă în casă;

Să nu verși solnița de sare, pentru că te cerți cu soacra;

Să nu se așeze cuțitul cu tăișul în sus, că atunci membrii familiei se vor certa;

Să nu dai lapte la vecine, imediat după ce a fãtat vaca, până la corastă, pentru că își va pierde vaca laptele.

Să nu fie băgați în foc cocenii ce rămân de la sfărâmatul porumbului, ca să nu facă porumbul tăciune;

Bărbații să nu stea în casă atunci când femeile taie țesătura de pe rãzboi, că se vor tăia la coasă sau la pãdure;

Femeia care nu a fãcut ițe înainte de a se mărita, să nu mai facă după ce se mărită, că îi va muri bărbatul;

Să nu se bage niciodată lemnul cu capătul subțire înainte, ci numai cu cel gros, altfel vacile vor făta vițeii cu capul întors înapoi;

Să nu se taie laptele sau mămăliguța cu cuțitul în farfuria cu lapte, că atunci se va tăia ugerul la vacă;

Să nu se scuipe în foc, că se fac pușchei pe limbă;

Femeile, marți seara, după apusul soarelui, să nu lucreze în casă, că vor visa urât noaptea;

În prima săptămână din post, marți, să nu lucrezi nimic, că te strâmbi la față;

În a noua joi de la Paște, să nu se lucreze nimic în grădină, că e rău de trăsnit;

Să nu se toarcă în săptămâna mare, că vin caii lui Sântoader;

Să nu se mănânce slăninã în post, că altfel cad cozile la purceii mici;

Să nu colinzi după trecerea Crăciunului, că vei face bube;

Să nu ai haine murdare în casă când umblă popa cu crucea, că se culcă dracul pe ele;

Să nu se îmbrace haina pe dos, că se schimbã vremea;

Să nu se ducă apă de la fântână după lăsarea serii, că acea persoană se va îmbolnăvi;

Sã nu se coase nasturii când haina este pe om, că acesta va fi prins când va fura ceva;

Să nu se fluiere sau să se meargă cu spatele înainte în interiorul unei case că atunci va muri cineva din acea casă;

Să nu mănânci din mâncare când fierbe pe foc, că te vorbesc oamenii de rău;

Dacă cineva scapă mâncarea din gură, atunci acel om va avea în curând musafiri flămânzi;

Feciorul să mănânce tot din farfurie, că altfel va lua nevastă urâtă;

Când pruncul îmbracă o haină nouă, mama trebuie să-l ciupească și să spunã: haina să se rupă, dar cine-o poartă să trăiască;

Dacă găina cântă cocoșește, atunci în acea gospodãrie se va întâmpla ceva rău;

Dacă în vatră sar scântei, sigur vor veni oaspeți;

Cel ce primește o cană de apă trebuie să dea cana înapoi, că altfel va face gușă;

Dacă laptele pus la fiert dă în foc, pe plită se va pune sare, ca să nu crape ugerul vacii;

Dacă rândunica zboară pe sub burta vacii, aceasta va da laptele cu sânge;

sursa: Emil Murgu, Comuna Petriș – trecut și prezent, contribuție monografică, Editura Mirador 2009

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare