Monografii: Paza (Poliţia) de câmp în Gai

Publicat de actualitati-arad in 03 Dec, 2016 | Parerea ta

arad-300x1701111111111131111Încă din Legea articolului XXII din 1886 se prevedea în agenda Comunelor dreptul de a administra Poliţia de câmp.

Organizarea acestui sector poliţienesc a suferit, însă, de-a lungul timpului, diferite modificări.

Ca măsură de încurajare a agriculturii, în 18 septembrie 1939, prin Decizia nr. 6077, a fost aprobat Regulamentul referitor la organizarea şi reglementarea pazei bunurilor agricole, din hotarul municipiului Arad.

În conformitate cu acest act normativ, au fost numiţi, pe lângă Sectorul Administrativ Gai, un număr de 12 paznici agricoli publici şi un comandant. Toţi erau plătiţi de oraş, dintr-un fond special alimentat prin taxa de hotar sau de jugăr cadastral.

Cei numiţi au depus imediat jurământul, în faţa primarului – generalul Alexandru Vlad, asistat de Nicolae Ionescu, preotul paroh ortodox român al Gaiului.

Primii paznici de câmp din Gai au fost: Ioan Orga, Ioan Roşu, Ilie Pascu, Petru Mladin, Milutin Putici, Neţa Milin, Petru Codrean, Petru Cociuban, Sever Ilin, Iosif Gavrici, Gheorghe Şişu, Ioan Ungureanu.

În octombrie 1939, efectivele de paznici agricoli publici ai Sectorului administrativ Gai s-au majorat la 16 şi un comandant, dublu faţă de Micălaca, care avea doar 8 paznici şi un comandant.

În Regulamentul de organizare, se stipula, că serviciul de pază a câmpului este obligatoriu pentru toţi proprietarii de terenuri agricole din hotarul municipiului Arad şi are caracter de monopol.

Paznicii recrutaţi dintre cei destoinici, perfect sănătoşi, pe cât posibil robuşti şi apţi pentru îndeplinirea acestui serviciu, erau numiţi de primar, conform Statutului salariaţilor comunali.

În timpul serviciului, ei purtau uniformă şi armă de foc, procurată de la Primărie. Paznicii aveau datoria să păzească cu cea mai mare grijă şi conştiinciozitate şi să constate toate pagubele, deteriorările şi distrugerile aduse terenului agricol încredinţat lor, dimpreună cu toate bunurile agricole aflate pe el, holdele, viile, semănăturile, fâneţele, pometurile, izlazurile, vânatului şi sădirilor de orice fel, inclusiv a celor din zona şoselelor şi de pe locurile publice, din hotarul cartierelor Gai, Pârneava, Şega, Calea 6 Vânători şi a celor din sălaşe.

Nu puteau fi numiţi paznici decât aceia care la intrarea în serviciu aduceau cu ei un cal de călărie, care era întreţinut de primărie, pe perioada cât era angajat pe această funcţie.

Pentru acoperirea cheltuielilor a fost înfiinţată, în folosul municipiului, o taxă de 20.000 lei lunar, aplicată fiecărui jugăr cadastral. În septembrie 1947, taxa a ajuns la 120.000 lei.

Paznicii răspundeau materialiceşte pentru pagubele provocate în caz că absentau nemotivat de la serviciu, din vădită neglijenţă, sau în cazul când infractorii rămâneau neidentificaţi.

În caz de flagrant, paznicul avea dreptul să reţină şi să-l predea pe făptuitor, autorităţii poliţieneşti şi să ia ca zălog sau să ridice şi să predea la oborul de gloabă, animalele găsite pe terenul oprit de la păşunat.

Se preconiza ca prin înăsprirea sancţiunilor să fie eliminat păşunatul extensiv, fără păzitor, oprită trasarea şi folosirea altor drumuri decât cele publice, furtul produselor în timpul nopţii sau degradarea terenurilor.

Se considera că în felul acesta se va asigura o mai bună apărare şi încurajare a micilor producători agricoli.

Regulamentul prevedea chiar în mod expres posibilitatea arendaşilor, a membrilor familiei, împuterniciţilor acestora sau a paznicilor, să ucidă pisici, câini, păsări de curte, porumbei sau chiar porci străini găsiţi pe bunul lor agricol.

În 1947, în cartiere existau cinci poliţişti de câmp în Micălaca, patru în Grădişte, doi în Mureşel şi doisprezece în Gai.

sursa: Monografiile oraşului Arad – Cartierul Gai, Vol.1, prof. Horia Truţă

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare