Monografii: Ocazii de socializare la Șepreuș

Publicat de actualitati-arad in 15 Oct, 2016 | Parerea ta

monografiiTârgul

Pe lângă piața săptămânală, care era vinerea, în Șepreuș s-au ținut, odinioară, două iar mai apoi trei târguri pe an.

Acestea aveau loc la o dată fixă, publicată în calendarele populare, ca să fie cunoscută în toate ținuturile din jur.

Din 1884 până în 1909, în localitate se țineau două târguri, la 1 mai și înainte de 2 noiembrie. Apoi, prin 1936, în localitate s-au organizat trei târguri pe an.

Târgul de primăvară avea loc vinerea, înainte de Florii, târgul de vară la Sfinții Petru și Pavel, iar târgul de toamnă de Sfântul Dumitru.

Arteziana

În fața fostului conac Czáran, azi sediul Primăriei, se găsește fântâna arteziană construită în anul 1880, din care oamenii continuă să ducă apă de băut.

Prezența acestei fântâni a fost în viața satului o ocazie de întâlnire și de cunoaștere a tinerilor.

Claca și ajutorarea

Când trebuia adus balast din Criș „tot satul” mergea cu căruțele să ajute. Și plata era un pahar de răchie și un blid dă colaci.

La fel se făcea clacă și la spart casa, la sfărmat cucuruz, la îmblăcit floarea de rujă și la secerat. Oamenii se supărau dacă nu erau chemați. Azi se mai face clacă la săpatul fundației sau la ridicarea acoperișului la casă.

Pe lângă clacă, în sat se practica și ajutorarea. Câte zile te ajuta cineva la cosit de pildă, atâtea trebuia să-i întorci înapoi.

Șezătoarea

Șezătorile aveau loc din postul Crăciunului până în Câșlegi, lunea, miercurea și joia, și ele se țineau la câte o casă. Odinioară, aproape pe fiecare uliță se făcea șezătoare la cineva. La o casă se adunau câte 10 – 15-16 fete, verișoare, prietene, vecine. O asemenea casă de șezătoare a fost la „A Nușchii”.

Cele mai multe au fost șezători de tors, depănat, cusut. Fetele aduceau pe rând petrol pentru lampă. La șezători veneau și feciorii. Furau fusul sau acul de cipcă al fetelor și acestea „ca să-l scoată” de la fecior trebuia să îl sărute.

De asemenea, era obiceiul să se joace „D‘a fântânuța”. Un fecior stătea pe scaun și zicea că a căzut în fântână și numea o fată care să vină să-l scoatã. Aceasta îl săruta și rămânea în locul lui, iar jocul continua.

Din când în când, gazda cășii, care nu stătea cu tinerii, venea să facă ordine. Obiceiul era ca, atunci când pleca de la șezătoare, pe un fecior să-l petreacă o fatã. Ea zicea că „iese după el”.

Șezători de tors făceau și femeile măritate. În timpul războiului, ele stăteau la șterț (un pahar în care se punea ulei de floarea soarelui și o feștilă , care era aprinsă și ardea) și lucrau până noaptea târziu.

Răguta

Feciorii din sat, care erau de aceleaș leat, de când primeau ordinul de recrutare, până la plecare, adică o lună-două, obișnuiau să umble cu higheghea și drapelul național pe ulițele satului, jucând.

Ei purtau căciuli împodobite cu mărgele și cu panglică tricoloră (ornamentate de prietenă sau de o rudă). În felul acesta, comunitatea era înformată despre cei care urmau să plece să-și satisfacă serviciul militar. Obiceiul era ca tinerii să mănânce în fiecare zi, la prânz și seara, la familia unuia dintre ei.

Familiile considerau acest lucru o cinste și se împărțeau în așa fel, ca recruții să ajungă pe acasă pe la toți. De asemenea, în fiecare seară era joc, până noaptea.

Întrecerile de cai

Șepreușenii organizau în trecut, pe ulițele satului, întreceri de cai prinși la căruțe. Țăranii, care aveau și ei „cai de fugă” se întreceau, în special, cu caii grofilor.

sursa: Monografia comunei Șepreuș, Rodica Colta, Doru Sinaci, Editura Mirador 2010

Share Button

comentarii

Leave a comment

Captcha Captcha Reload

bioportal.ro%20
apiland.ro
Carturesti.ro

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Site-ul apare in Directorul Kappa Stiri Ziare