Monografii: Obiceiuri de nuntă, la Ioneşti

Publicat de actualitati-arad in 03 Sep, 2016 | Parerea ta

monografiiPână în urmă cu 20 de ani, la Ioneşti, nunta începea duminica şi ţinea trei zile. Se începea la mireasă şi se continua la mire.

În zilele noastre nunta începe sâmbăta şi se termină duminica, în zorii zilei.

După ce tinerii s-au cunoscut şi şi-au anunţat familiile că vor să se căsătorească, familia băiatului mergea „la peţit” la familia fetei, ocazie cu care se stabilea data nunţii şi restul detaliilor legate de nuntă, dar şi de locul unde vor sta mirii după nuntă, adică dacă fata merge „noră”, sau băiatul vine „ginere” la casa fetei.

Primele pregătiri de nuntă încep cu o săptămână înainte cu împodobirea „pomului”. Aici, pe malul superior al Crişului Alb, se foloseşte „pomul” în ritualul de nuntă, spre deosebire de satele de la Gurahonţ în jos, unde se foloseşte „steagul de nuntă”.

Acest „pom” se împodobeşte şi se poartă în faţa mirilor la nuntă de un flăcău, care joacă „jocul pomului”.

Nunta începe de la casa mirelui, unde acesta împreună cu muzicanţii şi invitaţii săi pleacă la casa naşilor. În acest timp, la casa miresei se îmbracă mireasa şi se pregăteşte de venirea nuntaşilor.

Mireasa nu are voie să se uite pe fereastră după mire, că astfel se spune că o să-l aştepte toată viaţa să vină acasă.

Ajunşi la casa miresei, unde porţile sunt încuiate, nuntaşilor şi mirelui li se pun o serie de întrebări („De ce au venit?”, „Pe cine caută?”etc.), la care se răspunde într-un mod alegoric: „Căutăm o floare frumoasă care este-n grădina voastră”.

Intraţi în curte, naşul mirelui, cheamă mireasa, dar „svornicul” (conducătorul nunţii), caută mireasa în casă şi scoate din casă o „mohândeaţă” adică o mireasă falsă, de obicei bătrână, urât îmbrăcată şi schimonosită, opusul miresei adevărate.

Când iese mireasa din casă se cântă o melodie specifică acestui moment. După ce mirele oferă buchetul miresei, aceasta aruncă apă dintr-un butoiaş cu un buchet de busuioc peste toţi nuntaşii.

În unele localităţi se udă mâinile nuntaşilor pe rând cu apă. După aceasta mirii şi naşii duc apa ce a mai rămas în butoiaş la tulpina unui pom tânăr, naşii zicând: „Cum creşte pomul să crească şi să înflorească familia mirilor”.

După acest moment nuntaşii pleacă la primărie şi apoi la biserică.

Nunta continuă apoi cu muzică şi mâncare, iar spre dimineaţă se cinsteau mirii întâi de către naşi, apoi rudele apropiate şi prieteni, vecini, cunoscuţi.

În unele sate se obişnuia ca joia după nuntă să se facă „nunta mică” sau „cale-toarsă”.

Socrul mic chema la casa sa pe naşi, şi pe alţi cunoscuţi, rude şi cei care ajutau efectiv la servirea mâncării la nuntă, să petreacă, bucurându-se împreună.

sursa: Georgeta Cosmina Sârban – Monografia satului Ioneşti, comuna Hălmagiu, 2016

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare