Monografii: Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Publicat de actualitati-arad in 30 Dec, 2016 | Parerea ta

Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad.

La Covăsânț

În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine.

În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”.

Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul.

În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să dai bani, că apoi dai tot anul.

De asemenea, în această zi şi azi se crede că nu e bine să mănânci găină, fiindcă găina tot împrăştie, ci doar carne de porc.

La Șicula

La Şicula se umblă cu ţurca, numită şi capră, atât în seara de Ajun de Anul Nou, cât şi în ziua de Anul Nou, când se joacă pe melodii vesele, cântate la fluier şi taragot.

În timpul jocului se strigă strigături vesele, prin care se urează „pâine pe masă”, aceasta însemnând belşug.

Ţurca avea un cap de cerb, sau de capră, cu bot de lemn clămpănitor, acţionat printr-o sfoară de flăcăul care o joacă şi care stă ascuns sub o faţă de masă sau o pătură.

Flăcăul se sprijină de băţul care susţine capul cu două coarne înalte şi împodobite cu betele, panglici, clopoţei. Urarea cu ţurca seamănă cu pluguşorul din zonele extracarpatice. Femeia, găzdoaia, este chemată la joc, prin expresii de genul „hai găzdoaie să te joc”.

La Şicula şi în satele din jur se obișnuieşte ca la miezul nopţii, la cumpăna dintre ani, să se tragă clopotul bisericii, fapt ce reprezintă îngroparea vechiului an.

Se crede că cel care trebuie să intre primul în casă să fie bărbat şi să ureze „La mulţi ani”, astfel anul va fi înbelşugat.

La Anul Nou nu lipsesc nici practicile cu caracter apotropaic: „dezlegarea anului”, în noaptea de Anul Nou, făcută de mici grupuri de băieţi sau cete de feciori, care, prin pocnituri de bici şi prin vacarm, înlătură forţele malefice.

Se credea când pocneai din bici că baţi anul vechi ca cele rele să plece şi să vină anul nou cu cele bune.

Tot de Anul Nou, băieţii cu vârste între 5 – 12 ani umblă cu sorcova, urând belşug în casă.

La Șepreuș

De Anul Nou se mânâncă carne de porc, fiindcă porcul scurmã cu râtul tot înainte și nu găină care împrăștie totul.

De asemenea, oamenii credeau că așa cum este ziua de Anul Nou așa va fi tot anul.

La Macea

Anul Nou ce astăzi vine

Să v-aducă dar și bine

Anul Nou ce a intrat

Fie binecuvântat

Holdele să vă rodească

Măiestria să-nflorească

În toată casa, bucurie, veselie

Să trăiți ,,La mulți ani”

Această urare era însoțită de un plug construit de copii și împănat. Copiii aveau străicuțe și căpătau mere, nuci, cârnați și cărdăboș (înfășurat după gât).

Erau și urări persiflatoare: Anu Nou și An Vechi/Umple cada ghi curechi.

La Secusigiu

Odinioară, în ajunul Anului Nou, gospodarii din sat făceau calendarul de ceapă. Se tăia o ceapă în două, se desfăcea şi se înşirau pe o fereastră 12 foi, echivalente celor 12 luni ale anului.

În fiecare foaie de ceapă se punea sare şi se lăsa până în ziua de Anul Nou. Lunile echivalente foilor în care sarea s-a topit lăsând apă însemna că vor fi ploioase, iar cele corespunzătoare foilor în care sarea a rămas uscată se credea că vor fi secetoase.

Pentru tineri, această seara a fost în trecut o ocazie de a-şi cunoaşte ursitul. Obiceiul se numea Sânvăsâi.

Băieţii şi fetele se adunau la o casă iar gazda pregătea 7 farfurii. Fetele ieşeau pe rând afară iar sub farfurii se puneau diferite obiecte: cărbune, ban, piepten, inel, aşchie de lemn.

În funcţie de obiectul care era sub farfuria ridicată de fată, aşa urma să fie, prin similitudine, viitorul ei soţ. De pildă, dacă sub farfurie era banul se spunea ca va avea un soţ bogat.

Dacă sub farfurie era cărbunele, soţul ar fi fost negricios, dacă era inelul, fălos. Obiceiul îl găsim practicat şi în Şetin dar şi în Bătania, semn că în trecut a fost unul general în zonă.

În ziua de Anul Nou fiind o zi de „început” ţăranii citeau semnele vremii ca să afle cum va fi anul viitor. Dacă ziua de Anul Nou era frumoasă, şi anul viitor ar fi fost bun, iar dacă era ploioasă, se credea că anul care vine ar fi fost rău.

La Șimand

La trecerea în noul an, datina era să se facă mare zarvă, cu carbit, cu bice, pentru a alunga forţele malefice, care ar fi putut ameninţa comunitatea în acest timp vulnerabil, când anul bătrân murea şi se năştea un nou an.

Ziua de Anul Nou, ca orice început, era considerată bună pentru cunoaşterea vremii şi pentru rituri premaritale.

Ţăranii făceau calendar de ceapă, calendar de bucate, încercau să afle cum va fi anul ce vine, după semnele vremii.

De asemenea, ziua era marcată de interdicţii: nu se dădea nimic din casă, ca să nu dai tot anul, nu se arunca gunoiul, ca să nu arunci norocul, nu se mânca carne de găină fiindcă găina împrăştie, ca prin similitudine să nu împrăştii tot ce ai, nu era bine să intre prima o femeie în casă ci un bărbat, acesta fiind aducător de noroc.

Umblatul cu Pluguşorul în ziua de Anul Nou nu face parte din zestrea de tradiţii locală. Copii au început să prezinte Pluguşorul, la intervenţia şcolii, la serbarea de Anul Nou.

Tot nou, dar deja încetăţenit, este obiceiul umblatului cu Sorcova, în prima zi din Anul Nou.

surse:

Rodica Colta, Doru Sinaci, Natalia Tomi – Monografia comunei Covăsînţ, Editura Mirador 2012

Morariu M. Radu Ioan – Şicula, monografie etnografică

Floare R. Cândea, Macea – Vatră, chipuri, rânduieli, Editura Gutenberg Univers 2013

Rodica Colta, Doru Sinaci, Monografia comunei Şepreuş, Editura Mirador 2010

Doru Sinaci, Rodica Colta, Monografie Secusigiu

Doru Sinaci, Rodica Colta, Dimitrie Otavă, Monografia Comunei Şimand

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20
bioportal.ro%20
reduceriturism.ro

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare