Monografii: Jocul la Miniş

Publicat de actualitati-arad in 15 Jul, 2017 | Parerea ta

arad-300x17011La Miniş, jocul era una din cele mai îndrăgite activităţi culturale, la care participau toţi tinerii necăsătoriţi ce au depăşit vârsta de 14 ani.

El avea loc cu regularitate duminica după – masa, de la ora 14.00, la ora 19.00, şi în cursul săptămânii în timpul sărbătorilor creştine.

În perioada anotimpului cald, jocul avea loc la umbra teiului din faţa casei parohiale, iar iarna în spaţiile improvizate amintite mai sus.

Nici măcar în perioada Postului Paştelor jocul nu era întrerupt, el având loc în faţa casei lui Lazăr a lui „Dudaş” şi mai ales în capătul Păulişului Nou, „la nemţi”, care sărbătoreau Paştele catolic în altă dată.

Muzica era tocmită dinainte de către feciori şi era plătită prin chetă de la participanţi, câte 20 de lei de persoană.

La jocul de la Miniş cântau în general lăutarii locali din familiile Dobre şi Covaci. Uneori erau aduşi să cânte şi ţiganii din Păuliş, formaţia „Chichireaua”, care aveau pe lângă viori şi instrumente de suflat ca trompeta şi clarinetul.

La sfârşitul anilor ’30, la jocul din Miniş a cântat adeseori fanfara tinerilor din sat.

Jocul era un eveniment la care asistau părinţii tinerilor, rudele, cât şi alţi oameni din sat.

Un moment important din viaţa fiecărui tânăr era intratul în joc, care era regizat între cea sau cel care intra şi un tânăr sau o tânără ce erau deja cel care intra şi un tânăr sau o tânără ce erau deja intraţi în joc (iniţiaţii).

Se considera ca intrat în joc tânărul care dansa trei dansuri consecutive cu partenerul său care era deja intrat în joc.

Fetele erau băgate în joc în general de la vârsta de 14-15 ani de către tânărul care îi făcea curte sau de către o rudă.

Uneori se întâmpla ca fata să fie scoasă din joc de către partener, care o întorcea pe sub mână în timpul primului dans şi apoi îi dădea drumul, după care muzica cânta marşul. Şi acest moment era aranjat în prealabil între feciori şi muzică.

Nici o fată nu rămânea nebăgată în joc deoarece după scosul din joc venea un alt băiat şi o lua la dans, reintroducând-o astfel în joc.

Atmosfera de la jocul minişenilor a fost întotdeauna paşnică, fapt pentru care veneau adeseori feciori din satele vecine Sâmbăteni, Cladova, Păuliş, Cuvin şi Ghioroc.

Înaintea închiderii jocului, muzica cânta marşul, iar feciorii se întreceau în descântece cu mesaje hazlii şi moralizatoare precum „Frunză verde de piper, mergeţi acasă muieri, şi daţi drumul la găini, să nu umble prin vecini”.

Tinerii până la 14 ani participau şi ei duminica după masa la jocuţ, care avea loc în faţa sau în curtea casei familiei Dănilă Mihai, vis a vis de şcoala primară.

Muzica era asigurată de către „Mic-Miculaie”, care le cânta copiilor din fluier; cântăreţul era plătit de către părinţii copiilor ce asistau şi ei la jocuţ.

sursa: Miniş – istorie şi cultură, Virgil Valea, Editura Concordia Arad 2011

CITITI SI: Monografii: Şcoala de Viticultură din Miniş

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20
reduceriturism.ro

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare