Monografii: Despre sigiliul localităţii Căprioara

Publicat de actualitati-arad in 22 Feb, 2013 | Parerea ta

aradSigiliul localităţii Căprioara – atestat din anul 1785 – reprezintă o luntre cu catarg, ambarcaţiune specifică pentru transportul sării pe râul Mureş.

Sigiliul este rotund şi măsoară 30 mm, fiind aplicat pe un act datat din 1862.

În câmpul sigilar, pe valurile Mureşului, este o luntre cu catarg în dreapta şi luntraşul în stânga, vâslind. Sus avem iniţialele K.C. (KARASCHER COMITAT) şi lateral B.D. (BERG WERKS DIRECTION).

În exergă, între un cerc perlat pe interior şi unul spicat în exterior, este scrisă legenda în limba germană: GEMEINDE KAPRIOARA. 1795 (COMUNA CĂPRIOARA. 1795).

Semnificaţia sigiliului este cât se poate de clară şi simbolizează transportul pe râul Mureş.

Legat de acest tip de sigiliu, trebuie să facem precizarea că mai multe localităţi de pe malul Mureşului din judeţul Arad îl utilizau, desenele fiind absolut identice.

Diferă doar inscripţiile referitoare la denumirea localităţii şi anul de intrare în circulaţie. Este vorba despre localităţile Bacăul de Mijloc – fost Bacamezău – unde sigiliul cu barcă şi velă apare din anul 1794, Ilteu, cu sigiliul pus în circulaţie în anul 1837 şi cu un tipar sigilar din anul 1853, Lalaşinţ, din anul 1882, Ostrov, din anul 1795, Valea Mare, din anul 1795 şi Virişmort, din anul 1794.

Utilizarea acestor tipare similare se înscrie în tendinţele de organizare a teritoriului nord-bănăţean de către autorităţile austriece, care, acolo unde localităţile riverane erau implicate în transportul sării pe Mureş, au impus acest simbol sigiliar pe sigiliu.

Mai târziu, după ce controlul fiscal a devenit mai sever şi conscripţiile imperiale mai riguroase, luntraşii au avut obligaţia să aplice şi pe casele de locuit o firmă, pe care era desenată barca cu velă şi era trecut numele luntraşului.

Probabil că în această obligativitate faţă de imperiali pentru inscripţionarea caselor în ceea ce priveşte profesia trebuie căutată şi deprinderea ulterioară a locuitorilor din Banat şi Transilvania de a-şi trece numele de familie pe frontonul caselor nou-construite.

Samuel Wodianer – Baron de Căprioara

Acest nobil împroprietărit în vara anului 1844 cu 3.370 iughere de pământ arabil, păşune, dar mai ales cu pădure în hotarul localităţii Căprioara, a avut trecut pe blazon – printre alte însemne heraldice – şi o barcă în care vâsleau trei bărbaţi.

Şi în acest caz se scoate în evidenţă navigaţia şi transportul mărfurilor pe râul Mureş, ca fiind principala ocupaţie a locuitorilor satului Căprioara. Înnobilarea

baronului Wodianer cu domeniul Căprioarei a avut loc în condiţiile în care autorităţile imperiale, de teama radicalizării discursurilor naţionaliste ale nobilimii, încercau să impună o reglementare generală a situaţiei proprietăţii funciare printr-o conscripţie realăa pământurilor, prin comasarea şi separarea proprietăţilor, delimitarea pământurilor ţărăneşti de părţile de moşie exploatate în regie proprie (alodiaturi), precum şi stabilirea mărimii sesiilor urbariale ale ţărănimii în funcţie de condiţiile locale, astfel încât să se asigure mijloacele de trai şi posibilitatea purtării sarcinilor publice.

Baronul Wodianer primeşte odată cu titlul nobiliar şi dreptul de a utiliza denumirea proprietăţii, încât pe toate documentele oficiale va apărea ca Wodianer „de Căprioara” .

Ambarcaţiunea pentru transportul sării prezentă pe blazonul baronului Wodianer evidenţiază o dată în plus importanţa economică şi social a acestei îndeletniciri printre locuitorii satului Căprioara.

Sursa: „Căprioara. Monografie” – Rodica Colta, Doru Sinaci, Ioan Traia

CITITI SI:

Monografii: Sânicolaul Mic, legat prin tuneluri de Cetate

Monografii: Nume şi porecle din zona Almaş-Rădeşti

Monografiile unor localități din Arad pot fi citite on-line

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20
armonianaturii.ro/

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare