Monografii: Dansurile populare din Birchiş

Publicat de actualitati-arad in 17 Sep, 2016 | Parerea ta

arad-300x17011111111111Localităţile din comuna Birchiş dispun de un folclor coregrafic ce se desprinde din zona Banatului, continuând mesajul acesteia şi transmiţând dincolo de Mureş o parte din valorile acestei creaţii, achiziţie a timpului istoric.

Dansurile populare se remarcă prin frumuseţe, ritm şi varietate. Coregraful Viorel Nistor a descris în una din cărţile sale, „Folclor coregrafic” (vol. II), principalele jocuri de pe malul stâng al văii Mureşului.

Acestea au fost culese de la câţiva interlocutori (tineri şi bătrâni): Ioan Lupulescu, Victor Ruja, Ioan Murărescu, Dorina Secoşan, Ioan Forgaci, Simion Cibian, Dumitru Ioţcu, Ileana Gaşpar, Gheorhe Bold, Nicolae Biro (vioară) şi Ioan Biro (saxafon).

Jocurile din Birchiş culese de la unii informatori vârstnici sunt mai numeroase în comparaţie cu alte subzone, dar în acelaşi timp ni se înfăţişează cu un text coregrafic mai redus. Ciclul de trei jocuri principale, „Ardeleana”, „Învârtita” („De doi”) şi „Pe picior” este completat de „Şireghea”, „Sfădita”, „Măzărichea”, „Căţeaua”, „Ciocănitã”, „Hora mare” etc., acestea din urmă preferându-se mai cu seamă pe la nunţi, botezuri sau rugi (nedei).

„Ardeleana” şi „Învârtita” birchişeană (după spusele unor vârstnici) se făcea în şir sau rând după care toţi din sală se împrăştiau şi se învârteau care mai de care mai frumos. (Am auzit la unii expresia: „Pe vremuri la joc s-or înşirat în rând o grămadă”).

„Ardeleana” cu paşi plimbaţi la dreapta şi la stânga sau săriţi peste picior, sau „Măzărichea” cu paşi mărunţi ori „Ciocănită” nici nu se puteau juca decât mai multe perechi alăturate.

Jocul „Şireghea”, având în frunte un „conducător” de joc, alături de cele mai bune perechi, se face în cerc cu deplasarea spre dreapta, cercul rămânând întotdeauna neînchis cu unele dintre perechi rămase la mijloc. Aceştia, necunoscând jocul, se limitează a face doar paşi pe loc sau uşoare învârtiri.

Jocurile din Birchiş au fost transpuse scenic cu formaţia locală de vârstnici, tineri şi copii, fiind o realizare deosebită în care se regăseau toate aceste broderii coregrafice care sunt pe cale de dispariţie.

Cu 27 de ani în urmă, coregraful bănăţean Ciprian Cipu a realizat un spectacol de datini şi obiceiuri tradiţionale de viaţă şi muncă în care jocurile locale au întregit caracterul emoţional al întregii desfăşurări.

Formaţiile de dansuri populare din localităţile Birchiş şi Căpâlnaş, instruite de învăţătorii Iliana Gaşpar, soţii Eugenia şi Zeno Moldovan, Ileana Semian şi Ioan Sorinca au obţinut numeroase aprecieri din partea spectatorilor şi specialiştilor.

Frumuseţea deosebită a portului popular din această zonă împletită armonios cu o măiestrie interpretativă deosebită, au făcut cunoscute aceste două localităţi ca fiind în fruntea celor ce valorifică bogăţia cântecului şi jocului străbun.

Unele figuri de joc sunt însoţite de strigături. Aceste strigături se ziceau şi la jocul satului în timp ce se făceau figurile de joc.

Strigături la joc

Dragu-mi-i cu cine joc

Că miroase-a busuioc.

Dragu-mi-i cu cine săr

Că miroase-a călăpăr.

Astă fată joacă bine

Şi mă-nvaţă şi pă mine.

Astă fată şti juca

C-o-nvăţat-o maică-sa.

Suce fata pă sub mână

Să nu uite-o săptămână.

Suce fata de trei ori

C-are ochii negrişori.

sursa: Domnica Florescu, Birchiş – schiţă monografică, editura Mirador, 2008

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20
apiland.ro
armonianaturii.ro/

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare