Monografii: Comerțul la Secusigiu

Publicat de actualitati-arad in 29 Oct, 2016 | Parerea ta

monografiiSecusigenii s-au ocupat cu  comerţul încă din secolul al XIX-lea. Vindeau de toate: cereale, legume, fructe, atât în piaţa locală, cât şi în pieţele din Arad şi Timişoara.

Astfel, între anii 1890-1896, făceau comerţ cu diferite produse Kristof Frisenhan, Jakob S. Klein, Johanna Klein, Sigmund Neu, soţia lui Josef Pireé, Herman Weisz, Ignatz Lefkovici făcea comerţ ambulant, iar negustor de lemne era Kécsa Döme.

Tot în această perioadă deţineau băcănii în sat Jetti Perl&Kohn şi Peter Ritter, iar cârciumi Ladislau Agoston şi Athanas Petkov. În perioada interbelică făceau comerţ cu cereale Francisc Bechtold, Iosif Bechtold, Iosif Bauer.

În anul 1936, erau înregistrați comercianții Eva Cica, Millich Conrad, Moşescu Petru. Costea Sofronie din Munar a fost pilar de cai.

La 27 iulie 1937, văduva Zamfira Ciulciu a înregistrat firma „Eva Cica”, cu sediul în Secusigiu nr. 563, care avea ca obiect comerţul cu ouă şi păsări domestice.

Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Arad, Fond Primăria Sânpetru German, Recensământul populaţiei. nr inv. 46/1941 p.5, a înregistrat firma „Zamfira Ciulciu”, cu sediul în Secusigiu nr. 525, care avea ca domeniu de activitate comerţul cu ouă şi tot felul de păsări la pieţele săptămânale şi târgurile din ţară.

În anul 1943, Brad Gheorghe, din Secusigiu nr. 486, cu un capital declarat de 32.500 lei, făcea comerţ cu lemne de foc şi de construcţie pe cont propriu. Firma a fost desfiinţată la 11 iunie 1948.

În acelaşi an, văduva Spanger Ecaterina, din Secusigiu nr. 736, începea comerţul cu zaharicale şi îngheţată în pieţe şi târguri. Capitalul declarat a fost de 10.000 lei. Imediat după Al Doilea Război Mondial, Iovi Ioan a făcut comerţ cu cereale, ţuică, carne, Radu Ioan cu textile şi cu ouă, Crăsta Ioan cu cereale şi porci, Clipici Samoil cu făină şi lapte, Băbău Ioan cu cereale, Klein Francisc cu viţei, Şecu Virgil cu făină, găini, Bălaş cu făină.

La fel, Radu Alexandru, din Secusigiu nr. 128, cu un capital de 30.000 lei, era autorizat să facă comerţ en-detail cu lapte, preparate din lapte, păsări, ouă, fructe și zarzavaturi. El funcţionează în Secusigiu până în anul 1945, când îşi mută afacerea la Periam.

Însă, tot timpul s-au desfăcut şi în Secusigiu, prin intermediul firmelor locale, o serie de mărfuri aduse de comercianţii din localitate, români şi de alte etnii, din Arad, Aradul Nou, Periam, Sânicolaul-Mare şi Timişoara.

De pildă, în 1896, aveau băcănii în Secusigiu Friszenhahn Michael şi Piree Rozalia, iar cârciumi în care desfăceau băuturi Agoston Laszlo, Dudas Krisztina, Freiszenhahn Kristof, Kaufmann Plohn Rozalia, Becktenwald Johann. În 1934, au avut prăvălii mixte în localitate Petru Albotă, Costantin Barbu.

Registrul Comerţului din Timişoara demonstrează în perioada interbelică o înflorire a comerţului local. Mai ales din 1931 au fost deschise sau au fost din nou înmatriculate o serie de firme mici, care ulterior au desfăşurat în localitate o mare gamă de activităţi.

Băcănie cu sediul în Secusigiu nr. 75 a avut, din 1931, şi turtarul Sablici Stanamir. Maria Peternac a înmatriculat, în 25 februarie 1935, firma „Maria Peternac”, cu sediul în Secusigiu nr. 79, care avea ca obiect de activitate cumpărarea și vinderea ouălor, păsărilor de curte şi zarzavaturilor.

În 3 aprilie 1936, Luca Elisaveta a înmatriculat în Registrul Comerţului din Timişoara firma comercială „Luca Elisaveta”, de pe str . I. G. Duca nr. 332, cu obiect de activitate băcănie mixtă pe cont propriu, care va fi radiată în 1940.

În acelaşi an, George Backer înregistrează o băcănie cu sediul în Secusigiu nr. 427, care avea ca obiect de activitate băcănie şi comerţ cu textile. Firma a fost radiată în 1940.

Închiderea unora dintre firmele din Secusigiu a fost determinată de izbucnirea războiului, de concentrări, rechiziţii etc. Cele mai multe firme însă vor înceta activitatea şi vor fi radiate în 1948.

Astfel, în 9 iunie 1948, îşi radiază băcănia Petru Albotă. În 1940, Rozalia Kaufmann și-a radiat firma „Kaufmann Rozalia”, cu obiect de activitate băcănie mixtă de pe str . I.G. Duca nr. 332, pe care a înfiinţat-o la 8 iulie 1937. Tot în acel an a încetat şi activitatea băcăniei lui Isaia Şepeţan.

În 1940, Becker Gheorghe îşi radia autorizaţia de comerţ cu textile şi băcănia care funcţiona din 1936.

În anul 1939, îşi deschide cârciumă la nr. 550, Horvath Gheorghe, iar în 1941 deschide „cârciumă în detail, pe cont propriu”, la nr. 177, Gheorghe Ghina. În anul 1942, Dimitrie Dimitrievici îşi reînnoieşte autorizaţia de funcţionare a cârciumii de pe str. I.G. Duca nr. 283, fiind posesorul brevetului de băuturi spirtoase nr. 88115/1942 valabil până la 1 aprilie 1946.

În 10 aprilie 1945, îşi înregistra cârciuma en detail, cu un capital de 50.000 lei, Isaia Şepeţan. În 10 august 1946, Sinca Matei îşi radia, la Camera de comerţ Timişoara, cârciuma.

În Munar a avut prăvălie şi cârciumă Bărbuţ Constantin. În Satu Mare proprietar de cârciumă a fost Bolcaş Jiva, iar prăvălii mixte au avut Ilin Dušan şi Ilievici Petru. În 1941 în Sânpetru German existau 7 comercianţi.

sursa: Doru Sinaci, Rodica Colta, Monografie Secusigiu

Share Button

comentarii

Leave a comment

Captcha Captcha Reload

apiland.ro
Carturesti.ro

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Site-ul apare in Directorul Kappa Stiri Ziare