Ziarul electronic al arădenilor

Monografii: Colecţia de artă veche a mănăstirii din Gai

monografiiLa 7 august 1989, la Mănăstirea „Simeon Stâlpnicul“ din cartierul Gai, prin grija episcopului dr. Timotei Seviciu, a avut loc festivitatea de inaugurare a Colecţiei de artă veche românească, organizată cu sprijinul Muzeului Judeţean din Arad.

După 1989, numărul exponatelor a crescut, creându-se astfel, o colecţie autentică şi valoroasă, formată din vechi lucruri bisericeşti, din secolele al XVI-lea –al XIX-lea, selecţionate din întreaga Eparhie.

Se urmărea în felul acesta, pe lângă valorificarea lor culturală, asigurarea unor măsuri suplimentare de securitate şi conservare a unui segment reprezentativ din creaţia artistică arădeană.

Pe baza unei selecţii riguroase, cele mai semnificative obiecte sunt prezentate şi azi, sub forma unei Expoziţii permanente cu valoare muzeală, deschisă publicului.

Ea cuprinde: carte veche, manuscrise, icoane, mobilier, obiecte de cult şi alte obiecte cu valoare istorică.

O activitate deosebită a desfăşurat în acest domeniu Veronica Rujiţa Crişan (n. în Gai, la 2 aprilie 1957). După absolvirea învăţământului primar, la Şcoala de Jos, a celui gimnazial, la Şcoala de Sus, şi a Liceului Pedagogic “Dimitrie Ţichindeal”, Veronica R. Crişan, s-a angajat, în 1977, ca învăţătoare în comuna Felnac, judeţul Arad.

În 1980, a trecut la viaţa monahală, devenind maică rasoforă la mănăstirea din Gai. Aici, iniţiindu-se în domeniul istoriei şi artei religioase din Eparhia Aradului, a contribuit alături de specialiştii Muzeului Judeţean, la constituirea Expoziţiei permanentă: Valori de artă veche românească, fiiind numită, custode-gestionar şi ghid pentru vizitatori. (…)

În colecţia de artă veche românească, cartea este reprezentată prin vechi tipărituri româneşti, sârbe şi slavone: Cazania de la Bucureşti (1768), Noul Testament de la Bălgrad (1648), Cartea românească de învăţătură (Cazania lui Varlaam, Vasile Lupu, Iaşi 1643), Evanghelie învăţătoare (Mănăstirea Dealu 1644), Triod (Râmnicu Sărat, 1746), Penticostar (Bucureşti, 1743), Antologhion (Râmnic 1737), Molitvelnic (Râmnic, 1758), Psaltire (Bălgrad-Alba Iulia, 1651), Liturghier (Târgovişte, 1713), Triodin (1726), Psaltire (Alba Iulia, 1751).

De asemenea, din colecţie mai fac parte cărţi transferate de la Centrul Eparhial Arad: Chiriacodromion (Bălgrad-Alba Iulia, 1699), Tâlcul Evangheliilor (Coresi-Braşov, 1567), Învăţături (Câmpulung, 1642), Îndreptarea legii (Târgovişte, 1652), Pravila Sfinţilor sârbi (Râmnic, 1761), Evanghelie (Bucureşti, 1862), Octoih (Râmnic, 1712), Evanghelie (Snagov, 1697), Evanghelie (Lvov-Polonia, 1690), Octoih (Lvov- Polonia, 1700), Arghir şi Anadan (legende hagiografice şi texte apocrife, 1775).

Evangheliile sunt ferecate cu argint aplicat pe catifea, realizate fie în diverse ateliere transilvane de la începutul secolului al XVIII-lea, sau la mănăstirea Prislop.

Printre cele mai valoroase manuscrise, se remarcă: Evangheliar, Apostol, Molitvelnic (1542), Sbornic românesc (Ţebea, 1705), Ceaslov (sec. al XVI-lea), Acatistier (Isaia de la Cozia, 1558).

Icoanele, în număr de 111, din care 15 de mari dimensiuni şi 12 prăznicare, sunt pictate pe suport din lemn şi sticlă şi semnate de maeştri iconari ai vremii: Ştefan Teneţchi, Ştefan Raetschi sau Dimitrie Bocorovici, Popa Simion din Piteşti, Zugravul Stan, etc şi zugravi anonimi din Munţii Apuseni, din părţile Aradului.

Pictura se înscrie în tema tradiţională religioasă, fiind reprezentată prin portrete: Sfântul Nicolae, Sfântul Ioan Botezătorul, Isus Hristos Pantocrator, Cuvioasa Paraschiva, Arhanghelul Mihai, Sfântul Evanghelist Ioan, Sfântul Mucenic Gheorghe, Deisis, Maica Domnului în diferite ipostaze, sau scene biblice: Punerea în mormânt, Adormirea Maicii Domnului, Răstignirea, Bunavestire, Schimbarea la faţă, Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia, Naşterea Domnului, Soborul Arhanghelilor, Înălţarea Domnului, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Muzeul mai cuprinde alte obiecte de cult: cruci sculpate şi filigranate, cădelniţe, cruci pentru masa epitropilor, potire, obiecte textile (veşminte, prapori, antimise), mobilier (scaune, uşi împărăteşti şi diaconeşti), chivoturi, etc.

Printre obiecte se află mitra arhierească din secolul al XVI-lea provenită de la mănăstirea Hodoş-Bodrog, o cădelniţă de argint din secolul al XVII-lea, care a aparţinut probabil lui Sava I. Brancovici, episcopul Lipovei şi al Ineului, cârja episcopului Sinesie Jivanovici, prăznicarele din secolul al XVIII-lea ale vechii catedrale arădene, un antimis din 1697, care provine de la Constantin Brâncoveanu.

Întreaga colecţie se constituie într-o mărturie vie şi argument solid asupra bogăţiei şi rafinamentului, a existenţei producţiilor artistice din părţile Aradului, în epoca feudală.

sursa: Horia Truţă, Arad – Gai, scrieri monografice, volumul II, Editura Mirador 2012

Share Button

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *