Monografii: Călugării piarişti la Sântana

Publicat de actualitati-arad in 27 Aug, 2016 | Parerea ta

arad-300x1701Iniţial, nobilul Bibics şi-a îndreptat atenţia asupra călugărilor franciscani din Bosnia, cărora le-a fãcut oferta de a le construi, pe domeniul său de la Sântana, o mănăstire şi un gimnaziu, unde să aibă loc educarea fiilor de nobili în spiritul „Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană”.

Însă, propunerea magnatului s-a lovit de împotrivirea autorităţilor imperiale, care îşi doreau, la Sântana, preoţi care să vorbească limba populaţiilor din zonă.

Dând ascultare episcopului de Cenad, Engel Antal, care l-a sfătuit să-i aducă la Sântana pe călugării piarişti de la Szeged, Bibics a procedat întocmai, mai ales că, de această dată, primise şi consimţământul împărătesei Maria Theresa. În acest fel, în anul 1751, a ajuns primul călugăr piarist la Sântana, pe numele său David Biro, fiind urmat, la scurtă vreme, de ceilalţi membri ai evlaviosului ordin, între care Hulini Janos, Fontani Ede, Koricsanzky Marko, Tuschleitner Kajetan şi misionarul român Cosa Jakob.

Tot în acelaşi an aveau să se deschidă şi porţile gimnaziului, director fiind Hulini Janos, care vorbea, pe lângă latină – în acea vreme încă limba oficială în Imperiul Habsburgic, şi germana, maghiara, româna şi slovaca.

Potrivit documentelor vremii, la început, cursurile gimnaziului se întindeau pe o perioadă de trei ani, dar după moartea lui Jakob Bibics, soţia acestuia a făcut o donaţie de 15.000 de coroane, ceea ce a înlesnit prelungirea duratei studiilor cu doi ani (prin introducerea ciclului superior – clasele a IV-a şi a V-a, aşa-numitele „Humaniora”).

Ţelul principal al procesului de învăţământ era, alături de educaţia religioasă, însuşirea limbii latine.

De asemenea, se punea mare greutate pe gramatică şi pe studiul operelor clasicilor antici precum Cicero, Virgil, Ovidiu etc. Zilnic se ţineau câte patru ore de curs, joia fiind liber. Vacanţa mare dura două luni – octombrie şi noiembrie.

Deşi la gimnaziu nu se puteau înscrie decât fii de nobili şi cei înstăriţi, pentru majoritatea populaţiei fiind înfiinţată şcoala elementară –„Trivialschule”, cu o durată de patru ani, instituţia a fost o adevărată „mecca” a culturii şi educaţiei în părţile locului.

Până în 1788, an în care şcoala a fost desfiinţată din lipsă de fonduri, iar călugării piarişti transferaţi la Timişoara, nu mai puţin de 1.752 de tineri nobili de pe cuprinsul întregului comitat Arad au fost şcoliţi în spiritul celor mai înalte canoane ale vremii.

De abia în anul 1850, statul şi-a asumat rolul de a supraveghea actul educativ, văzut, pe mai departe, ca o „treabă a comunităţii bisericeşti”. De fapt, biserica numea şi plătea învăţătorii, pe când statul se rezuma la controlul activităţii didactice.

La Comlăuş, spre exemplu, documentele vremii reţin că încasările din tasul al treilea – din care era susţinută şcoala, s-au ridicat, numai în anul 1844, la însemnata sumă de 125 florini, ceea ce i-a situat pe comlăuşeni printre cei mai generoşi din judeţ în privinţa sumelor alocate şcolii.

sursa: Dan Roman, Sântana cu â din a, Povestea unei localităţi şi a mai multor neamuri

CITITI SI:

Anton Wekerle din Sântana, diplomatul de la Casa Albă

Oskar Kaufmann din Sântana, un artist între arhitecţi

Share Button

comentarii

Leave a comment

Captcha Captcha Reload

apiland.ro

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Site-ul apare in Directorul Kappa Stiri Ziare