Monografii: Biserici de lemn dispărute din parohia Crocna

Publicat de actualitati-arad in 04 Nov, 2017 | Parerea ta

arad-300x17011111111111Biserica de lemn „Sf. 40 de Mucenici” din Crocna de Jos

Menţionată ca existând în 1677, parohia Crocna de Jos avea o biserică de lemn consemnată de episcopul Sinesie Jivanovici al Aradului în conscripţia sa din anul 1755.

Biserica avea hramul „Sf. 40 de Mucenici” şi în acel an încă nu era sfinţită. Cu prilejul vizitei în parohie, episcopul fixează şi darea parohiei, ce consta din 12 florini, ca sărindar, şi un căbel de grâu şi unul de ovăz.

După unirea celor două Crocne, în jurul anului 1825, biserica a fost abandonată.

În anul 1821, „sămădaşul” bisericii se ridica la suma de 237 florini şi 30 criţari, venituri realizate din soldul anului precedent, „camătă” (dobânda) lor, tasul din duminici şi sărbători, milostenia enoriaşilor şi trasul clopotelor.

În anul următor, bugetul se ridică la suma de 260 florini si 16 criţari, venituri realizate din aceleaşi surse ca şi în anul precedent. Chitorul (epitropul) bisericii era Petru Hălmăgean.

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Crocna de Sus

În Crocna de Sus nu exista biserică. Biserica devine obiectul unui conflict între contele Königsegg şi comunitatea bisericească din parohie.

În deceniul al treilea al secolului al XIX-lea, după contopirea celor două Crocne, de Sus și de Jos, locaşul de cult din Crocna de Sus, rămâne în afara satului, fiind şi departe de noua aşezare.

Fiind mai nou ca locaşul de cult din Crocna de Jos, după sistematizarea şi mutarea pe noua vatră, cea de astăzi, enoriaşii doreau să mute această biserică în mijlocul noii aşezări, însă întâmpină opoziţia contelui Königsegg, acesta contestând motivele invocate de crocnani.

Conflictul durează aproape un deceniu. Chiar dacă iniţial lucrurile se limpezesc şi în favoarea crocnanilor, în 1839 li se ordonă demolarea bisericii, ei opunându-se, mijloacele financiare nepermiţandu-le să-şi edifice un nou locaş de cult.

În cele din urmă, biserica veche este înlocuită cu alta tot din lemn.

Primul preot de la această biserică este Procopie, în timpul căruia s-a edificat biserica. Acesta face mai multe însemnări pe filele unor vechi cărţi de cult. Nu cunoaştem până în ce an a slujit la această biserică.

În Conscripţia Eparhiei Aradului din iunie 1767 este menţionat preotul Ioan Sărăceşti (n.n. Sărac), originar din Crocna de Sus.

În 1782 sunt menţionaţi preotul Petru Sărac, hirotonit în 25 octombrie 1771. A slujit până în anul 1820 biserica de lemn „Pogorârea Sf. Duh” din Crocna.

După contopirea celor două Crocne într-o singură aşezare pe vatra actuală, la începutul secolului al XIX-lea şi stingerea, într-un anumit fel, a conflictului enoriaşilor cu contele Königsegg, între anii 1840-1845 este menţionată biserica de lemn cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”.

Într-un document din anul 1878 este menţionat că biserica din Crocna se afla într-o avansată stare de degradare, iar din 1871 preotul Ioan Tipei s-a transferat ca preot paroh în Crocna.

În parohia natală a funcţionat până în anul 1922, când, la vârsta de 81 de ani trece la cele veşnice. În paralel cu preotul Teodor Bodea, între 1878 – 1880, a funcţionat şi preotul Ioan Muntean, despre care nu deţinem date.

sursa: pr. dr. Pavel Vesa – Comuna Dieci. Monografie istorică

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare