Monografii: Arhitectura comunei Păuliş

Publicat de actualitati-arad in 26 Aug, 2017 | Parerea ta

monografiiÎn perioada interbelică, la Păuliş au dispărut treptat casele din lemn şi pământ bătut, acoperite cu stuf. S-au construit case mari din văiug şi cărămidă, acoperite cu ţiglă, lângă care s-au ridicat grajduri şi şuri.

Casele obişnuite erau constituite din camera din faţă, tindă, camera din spate şi târnaţ de-a lungul întregii construcţii.

Camera din faţă era nefolosită, acolo se ţineau hainele de sărbătoare, mobilierul mai deosebit, dunele, pernele şi obiectele de artizanat. Tinda era folosită pe post de bucătărie, dar şi ca dormitor. Camera din spate avea funcţia exclusivă de dormitor pentru toţi membrii familiei.

Făcând o analiză a construcţiilor din localitatea Păuliş (Baraţca), a peisajului arhitectural se poate constata existenţa unor „conace”, construcţii masive, înalte, cu 5 sau 6 camere mari de 30- 40 m. Spaţiul locuibil era mobilat cu piese din lemn masiv, adeseori sculptate în lemn de nuc, cireş, stejar sau alte esenţe preţioase.

Întregul spaţiu al clădirii este ocupat de pivniţă, care se folosea pentru prepararea şi depozitarea vinurilor. Sunt încântătoare bolţile pivniţelor din cărămidă, clădită cu multă măiestrie de zidari, pivniţe ai căror pereţi asigură o temperatură optimă pentru păstrarea şi conservarea vinurilor (pivniţa de sub Primăria Păuliş).

S-au remarcat prin construcţie şi arhitectură deosebită „castelele domneşti” următoare:

-castelul, conacul, casa cu turn din Baraţca, proprietar Birtolon Aurel şi Birtolon Stefan, care deţineau cea mai mare suprafaţă de vie, peste 35 ha (fostul sediu IAS Baraţca) clădire retrocedată proprietarilor, împreună cu suprafaţa de vie.

– conac, vilă, proprietar Ambruş Octavian, lângă dealul Carierei, pe Valea Crucii

(casa Băţălărean Ioan) a deţinut şi o suprafaţă mare de vie;

– casa, conac, proprietar familia Bonh Karl, venit din Ungaria în 1921; a cumpărat imobilul şi mari suprafeţe de vii, Şugar Iosif ginere (casa lângă Primăria Păuliş);

– castel, conac proprietate dr. Fabian Traian, preşedintele Tribunalului Arad (Tabăra de pionieri Păuliş), a deţinut suprafeţe de vie, pomi, a părăsit localitatea în 1944.

– casă, conac, proprietar Neferu Dumitru, colonel de armată, soţia Lucia, director Liceul Comercial Arad (casa Puţină Cornel, lângă Primărie), a deţinut suprafeţe de vie; în jurul anilor 1950 a plecat în Franţa, nesuportând regimul;

– casă, conac, proprietar Karossy Ianos- inginer cadastru, soţia Etelca (casa lângă Postul de Poliţie; Pulbere) au deţinut suprafeţe de vie şi pomi.

Casa era gospodărită de vinţeler, iar suprafeţele de vie de către oameni de încredere;

– casa- conac, proprietar Mănăstirea Sârbească Bezdin au deţinut şi suprafeţe mari de vie şi pământ arabil (casa de sub deal Păuliş)

– casă-conac, proprietar Miatovici Victor, notar Zăbrani (casa Boşneac Florica) a deţinut suprafeţe de vie în Păuliş;

– casa-conac, proprietar Schmidt Francisc, soţia Emi, (castelul în spatele casei Boşneac, sub deal) a deţinut plantaţii de pomi şi vie, a fost proprietarul unei bănci la Pâncota. A plecat în Germania.

Există şi astăzi în Păuliş alte case şi conace tipice prin arhitectura lor: casa Bauman (Păulişul Nou), casa Lindner (Păulişul Nou), casa Ţărău- Codoş Lucia (Păulişul Vechi), casa Schwartz Johann (ocolul Silvic Gară CFR), casa Acs Alexandru (Crişan Anuţa), cu pivniţă amenajată pentru vinuri, casa Ghizela Dolphi (cooperativa Becheş).

Majoritatea acestor case–conace, castele şi-au păstrat de-a lungul timpului configuraţia construcţiilor vechi tradiţionale, ele coexistând chiar cu unele foarte vechi, de la sfârşitul secolului al XVIII- lea.

Până la colectivizare, specific localităţii Sâmbãteni erau sălaşele de peste Mureş ai căror proprietari au locuit efectiv acolo, ocupându-se de gospodărie şi lucrările câmpului.

La sălaşe, familiile îngrijeau un număr ridicat de animale: vaci, cai, oi, păsări, pe care apoi le valorificau în cadrul pieţelor. Sălaşele erau construite din văiug şi din cărămidă aveau grajduri şi şuri pentru depozitarea fânului. (…)

În Păuliş, peste Mureş, aveau sălaşe: Bucatoş Gheorghe, Suciu Ioan, Ves Maria, Stoiu Lazăr, Moţ Vasile, Neamţ Petru, Cismaş Ioan.

Proprietarii acestor case veneau zilnic în localitate pentru a transporta laptele spre vânzare la „lăptăria din sat”; se aprovizionau cu alimente necesare traiului. (…)

În pusta Sâmbăteni se găseau câteva sălaşe numite în termen popular „hodăi”. Aceste „hodăi” erau în proprietatea unor persoane care deţineau suprafeţe mai mari de pământ.

În perioada colectivizării, aceste sălaşe- „hodăi” au fost demolate, iar terenul a fost comasat.

sursa: Monografia comunei Păuliș, Petru Nicoară, Tatiana Tudur, Cornelia Foster, Editura Mirador 2010

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare