Instalarea noului stareţ la străvechea Mănăstire Hodoş-Bodrog

Publicat de actualitati-arad in 06 Aug, 2015 | Parerea ta

11GALERIE FOTO De sărbătoarea Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos, 6 august 2015, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, la străvechea Mănăstire Hodoş-Bodrog.

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei l-a instalat pe noul stareţ al mănăstirii, părintele protosinghel Grigorie Timiş, în prezenţa întregii obşti şi a unui număr însemnat de pelerini.

Părintele Grigorie Timiş şi-a propus ca în noua ascultare să intensifice viaţa duhovnicească a mănăstirii şi să îndrume obştea pe calea mântuirii, continuând bogata activitate începută de părintele arhim. Nestor Iovan, fost stareţ al mănăstirii. Părintele protosinghel Grigorie Timiş s-a născut în data de 23 noiembrie 1961, în oraşul Borşa, jud. Maramureş.

În anul 1993 a intrat în obştea Mănăstirii Hodoş-Bodrog, iar din 2007 a fost transferat la Schitul de maici ,,Cuvioasa Parascheva” din satul Bodrogul Vechi, unde a dat dovadă de părinte înţelept şi bun gospodar, prin bogata activitate administrativă desfăşurată la acest aşezământ monahal.

Noul stareţ, părintele protos. Grigorie Timiş a făgăduit că se va strădui să continue bogata activitate începută de părintele arhim. Nestor Iovan, în urmă cu mai bine de 24 de ani, încredințându-se ocrotirii Maicii Domnului și în ascultarea și dragostea părinților mănăstirii.

Părintele arhim. Nestor Iovan, fost stareţ al mănăstirii din anul 1991, a decis să se retragă din funcţia de conducere a mănăstirii din motive binecuvântate. Activitatea desfăşurată de părintele Nestor Iovan este una foarte vastă.

În cei peste 24 de ani de stăreţie s-a preocupat să intensifice viaţa duhovnicească a mănăstirii, precum şi opera de binefacere, filantropică, având o permanentă grijă faţă de credincioşii care participă la slujbe, mai ales la duminici şi sărbători; dar şi în plan gospodăresc, după cum poate constata orice pelerin care trece pragul sfintei mănăstiri.

Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei a mulţumit părintelui arhim. Nestor Iovan pentru toată munca depusă, atât în plan duhovnicesc cât şi gospodăresc, arătând legătura de suflet pe care au avut-o pentru bunul mers al treburilor administrative din mănăstire şi a prezentat obştii monahale şi credincioşilor prezenţi pe noul stareţ.

După aceasta, părinţii Mănăstirii Hodoş-Bodrog au făcut metanie şi au luat binecuvântare de la noul stareţ, conform rânduielii.

La finalul slujbei, precuviosul părinte stareţ protos. Grigorie Timiş a mulţumit Înalpreasfinţitului Părinte Timotei şi tuturor clericilor şi credincioşilor pentru participare la acest eveniment deosebit din viaţa mănăstirii.

Părintele protos. Grigorie Timiş, a fost ales prin vot secret de către obştea mănăstirii Hodoş-Bodrog, în ziua de 5 august 2015. După săvârșirea Sfintei Liturghii, în biserica veche a mănăstirii, Înaltpreacuviosul Părinte Teodor Vid, consilier administrativ-bisericesc şi exarh, delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a prezentat obștii hotărârea de a organiza alegere de stareț în conformitate cu rânduielile prevăzute în Statutul Bisericii Ortodoxe Române și Regulamentul de organizare a vieții monahale.

Potrivit acestei rânduieli, au fost chemați să voteze toți ieromonahii, monahii și rasoforii cu o vechime mai mare de trei ani în mănăstire.

În urma voturilor exprimate de către obște, s-a constatat că Protosinghelul Grigorie Timiş a fost dorit de către majoritatea obștii, întrunind cel mai mare număr de voturi. Luând act de rezultatul acestei alegeri, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei a binecuvântat gândul exprimat de către părinți și a împlinit rânduiala instalării noului stareț în ziua de praznic a Schimbării la Faţă a Domnului.

Scurt istoric al Mănăstirii Hodoş-Bodrog

Mănăstirea Hodoş-Bodrog este una din cele mai vechi aşezăminte monahale din ţara noastră. Se află la 15 km distanţă de oraşul Arad, pe cursul inferior al Mureşului.

După o veche tradiţie locală, se spune că mănăstirea ar fi o ctitorie a credincioşilor din împrejurimi. Tradiţia mărturiseşte că un taur din turma unui păstor a scos la iveală dintr-o movilă de pământ Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat fiinţă Mănăstirea.

Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează şi astăzi, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

Prima atestare documentară despre existenţa mănăstirii o avem din anul 1177, iar informaţiile unor istorici locali vorbesc despre existenţa unor ,,călugări greci” (ortodocşi), la Hodoş-Bodrog, încă din sec. al XI-lea.

Alte atestaări avem în diferite documente din anii: 1213, 1233, 1278, 1293, cu unele derivaţii ale denumirii de Hodoş; în anul 1446 se generalizează denumirea de Bodrog, iar din anul 1784 apar amândouă împreună: Hodoş-Bodrog.

Actuala biserică datează din a doua jumătate a sec. XIV, fiind construită în stil bizantin triconc, din piatră şi cărămidă romană.

În interior este împodobită cu pictură ,,a fresco” din anul 1658, de către pictorul Nicodim Diaconul. Restaurări ale picturii s-au făcut între anii 1938-1940 de către pictorii At. Damian şi C. Cenan şi între anii 2009-2010 de către restauratorii Adriana Scarlatescu şi Marius Oprea. Mobilierul şi iconostasul au fost sculptate de către stareţul Ieronim Balintoni în anul 1940.

În exterior biserica este tencuită pe trei laturi, peretele de nord păstrându-se netencuit. Este decorată cu nişe exterioare, unele din ele fiind pictate ,,a fresco” de pictorul E. Profeta în anul 1968.

La sfârşitul sec. al XIX-lea mai era vizibilă pe peretele de nord inscripţia ,,Hodoş – egumen Mihail 1523″, iar pe peretele de miazăzi, într-o firidă este menţionat anul unei restaurări – 1776.

Actualul ancadrament al uşilor este făcut în 1766 (an gravat deasupra uşilor), iar pe două pietre din exteriorul absidei drepte există următoarele inscriptii: ,,1742 Nicolae Ioanovici am scris aicia” şi ,,Ioan Dragoevici pravoslavnic român”.

Din 1790 până în 1976 biserica a avut şi un pridvor închis, refăcut în 2000.

De-a lungul timpului au existat o serie de personalităţi care şi-au adus aportul la dăinuirea acestui monument: Sava Brancovici – 1607; Sofronie, episcop la Lipova şi Gyula – 1651; Isaia Diacovici – 1690; Eugeniu de Savoya, care a acordat protecţie mănăstirii în anul 1716; călugărul protopsalt Naum Râmniceanu – 1788; Nicolae Iorga – 1906 şi mulţi alţii.

Dintre clădirile vechi se mai păstrează turnul clopotniţă, clădirea stăreţiei şi o parte din zidul de incintă, pe latura de nord.

În sec. al XVIII-lea, aici îşi făceau ucenicia tinerii care doreau să ajungă preoţi, remarcându-se magistrul Timotei de Hodoş – 1714, precum si arhimandriţii Gheorghe şi Vicentiu. Tot aici copiii ţăranilor din satele vecine au învăţat scrisul şi cititul.

Mănăstirea mai posedă şi o valoroasă colecţie de artă veche bisericească.

În ultimii ani s-au făcut reparaţii la întregul complex mănăstiresc, s-a creat o nouă incintă, un turn clopotniţă, o poartă de intrare, o nouă trapeză şi mai multe corpuri de chilii.

În prezent mănăstirea are un număr de 25 vieţuitori.

Protos. Dr. Iustin Popovici

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Religie

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare