Creştinii ortodocşi lăsa, sâmbătă, secul pentru Postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut şi sub denumirea de Postul Sântămăriei Mari sau postul lui August, cum mai este numit de popor. Postul se ţine în cinstea Născătoarei de Dumnezeu, care înainte de Adormire a petrecut în rugăciune şi ajunare.
În ziua lăsatului secului nu se consumă grăsimi, ca o pregătire pentru postul care durează două săptămâni. Biserica recomandă credincioşilor înfrânarea şi îndeamnă la rugăciune şi fapte bune.
Duminică, credincioşii ortodocşi vor marca începutul Postul Adormirii Maicii Domnului, care ţine două săptămâni, până pe data de 15 august. Postul Adormirii Maicii Domnului este rânduit de Biserică spre aducerea aminte a virtuţilor alese ale Sfintei Fecioare Maria şi de postul cu care ea însăşi, după tradiţie, s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice.
Ca vechime este cel mai nou dintre cele patru posturi de durată din Biserica Ortodoxă, după Postul Sfintelor Paşti, Postul Naşterii Domnului, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Originea lui trebuie aşezată în secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat şi când Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a început să primească o mai mare importanţă. La început durata acestui post nu era la fel peste tot. În ţinuturile Antiohiei se postea o singură zi, la Constantinopol patru zile, iar la Ierusalim opt zile. Data şi durata postului au fost uniformizate în toată ortodoxia în secolul al XII-lea, la un Sinod local din Constantinopol ţinut în anul 1166.
Postul Adormirii Maicii Domnului este considerat un post aspru, asemănător cu cel al Sfintelor Paşti. În acest post credincioşii săvârşesc mai des acatiste şi paraclise sau citesc mai des rugăciuni închinate Maicii Domnului aşa cum ar fi Acatistul Bunei Vestiri, Acatistul ‘Bucuria celor întristaţi’ sau chiar Acatistul Adormirii Maicii Domnului”.
Cum se posteşte
Sfinţii părinţi recomandă tuturor credincioşilor să postească pentru că, aşa după cum a spus Sfântul Ioan Gură de Aur: „Căci postul potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă“.
În aceste două săptămâni de post cade şi sărbătoarea Schimbarea la Faţă, în 6 august, praznic ce-L proslăveşte pe Fiul lui Dumnezeu, când Sfinţii părinţi au acordat dezlegare la peşte, vin şi untdelemn. În restul postului se mănîncă ulei şi se bea vin numai sîmbătă şi duminică. Tipicurile şi învăţăturile bisericeşti prescriu ajunare lunea, miercurea şi vinerea, pînă la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se mănâncă hrană uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte fără ulei. În mănăstiri, postul este mai aspru. Zilnic, se citesc cele două Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov. Dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, se măncă de dulce a doua zi, adică pe 16 august, iar în ziua Adormirii se măncă peşte.
Tradiţii şi superstiţii
Bătrânii spun că pentru sănătate şi noroc se posteşte miercurea şi vinerea. Pentru duşmani se posteşte numai sâmbăta şi duminica. În vechime, cei care aveau duşmani de moarte posteau marţea odată cu toate animalele din curte. În tradiţia populară, pe 2 august se serbează Ziua Ursului pentru a fi ferit de stricăciunile provocate de urşi stupilor sau vitelor. În 3 august se scot fagurii de miere şi toţi ai casei trebuie să guste din ea pentru a fi feriţi de lupi şi de urşi. Este o zi indicată pentru sfinţirea ierburilor bune pentru leacuri. Sarbatorirea Maicii Domnului este considerată un al doilea Paşti pentru că, dacă la Paşti omul biruieşte moartea prin Înviere, Adormirea Maicii Domnului reprezintă biruinţa omului îndumnezeit asupra morţii.
