Ziarul electronic al arădenilor

Credincioşii intră în Postul Paştilor

Postul Paştilor, cel mai important, lung şi aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, începe luni, 27 martie, şi se va încheia la 15 aprilie.

Astfel, începând de luni, creștinii din întreaga lume intră în cel mai greu post din an. Ultima zi a Postului Mare va fi 15 aprilie, iar Învierea Domnului va fi prăznuită în 16 aprilie.

Postul Paștelui sau postul care precede Învierea Domnului este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată de peste an ale Bisericii Ortodoxe, de aceea este numit și Postul Mare.

Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare.

Primul Lăsatul Secului este pentru carne și se ține în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (19 februarie), iar celalalt este pentru ouă, pește și lactate și se ține în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză), 26 februarie.

Zilele de post şi dezlegări la peşte

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din prima săptămâna) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi Duminica.

Floriile se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

În postul Paștilor din acest an, dezlegare la peşte este în 25 martie (sâmbătă), când se sărbătorește Bunavestire, în 9 aprilie (Intrarea Domnului în Ierusalim), de Florii.

Semnificaţii şi obiceiuri

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Rolul postului în viața credincioșilor

Postul presupune abținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, în scop religios-moral. Însă doar reținerea de la anumite mâncăruri și băuturi trebuie însoțită și de rețnerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, adică însoțirea postului trupesc cu postul sufletesc.

Credinciosul trebuie să fie pios, smerit, să ii ajute pe semenii lui și să uite orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care i-au greșit și să le ceară iertare celor cărora le-a greșit.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Paștele catolic și cel ortodox cad în aceeași zi în 2017, pe 16 aprilie.

Share Button

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.