„Credem în șansa noastră de a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021“

Publicat de actualitati-arad in 21 Feb, 2015 | Parerea ta

andoInterviu cu Andrei Ando, directorul Asociaţiei „Arad – Capitală Europeană a Culturii 2021”

– Domnule director, dacă anul 2014 a fost anul în care s-a constituit Asociaţia „Arad – Capitală Europeană a Culturii 2021”, anul 2015 este o altă perioadă marcantă în activitatea acesteia: cea a pregătirii dosarului de candidatură pentru competiţia Capitală Culturală Europeană. Vă rugăm să ne prezentaţi pe scurt care sunt etapele care trebuie urmate în acest an şi când credeţi că va fi gata documentul?

– În data de 11 martie vom organiza un eveniment important: prezentarea conceptului de candidatură și lansarea lui în dezbatere publică. Prezentarea va avea loc la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, cu începere de la ora 19.00.

Urmează apoi ca acest concept să îl prezentăm partenerilor noștri externi și interni, în cadrul unor evenimente în care vom susține avantajele care derivă din candidatura noastră și parametrii dosarului de candidatură. Este important ca arădenii să înțeleagă că din angajamentul nostru în această candidatură derivă și obligații, dar și beneficii importante pentru Arad.

În data de 24 aprilie vom fi prezenți la Bruxelles, pentru susținerea proiectului nostru în cadrul biroului Banat-Crișana, care se va deschide pe lângă Parlamentul Europei. În 9 mai, la Comitetul Regiunilor, vom pleda pentru șansa Aradului de a aduce acest important titlu în oraș.

Ne-am propus să atragem în proiectul nostru administrațiile locale din județ și importanți parteneri din străinătate. Ne bucură că există un consens la nivelul instituțiilor de cultură și din administrația locală, pentru susținerea candidaturii noastre.

Suntem ajutați și de Primărie, și de Consiliul Județean, iar parteneri principali ne sunt Centrul Municipal de Cultură, Centrul Cultural Județean Arad, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Filarmonica de Stat Arad, Biblioteca Judeţeană “A.D. Xenopol” și Complexul Muzeal.

Sunt însă câteva zeci de ONG-uri care au venit până acum alături de noi, iar ca o provocare ne-am fixat și atragerea mediului de afaceri privat în acest proiect.

– Va include acest document cele trei atu-uri ale Aradului enunţate de primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă: Cetatea, Mureşul şi multiculturalismul?

– Da. Aceste obiective sunt importante pentru viitorul Aradului și nu putem face abstracție de ele atunci când realizăm o proiecție pe următoarele decenii. Multiculturalismul este în ADN-ul Aradului, suntem o comunitate care a definit armonia și a demonstrat înțelepciune și deschidere de-a lungul timpului în relațiile interetnice.

În Europa de Est suntem singurul oraș care are un Parc al Reconcilierii, un simbol al coabitării corecte dintre etniile care compun mozaicul civic al Aradului. Cetatea, desigur, este una dintre prioritățile noastre. La conferința din luna martie a anului trecut, privind resursele culturale ale Aradului, am avut ocazia să vedem câteva prezentări referitoare la cetăți asemănătoare, în Portugalia și în Spania, și am înțeles și mai bine că potențialul este enorm.

Aradul stă pe o mină de aur, literalmente, și este scandalos că încă nu ne-a fost pus la dispoziție acest obiectiv care va schimba fundamental direcția de dezvoltare a orașului. Spun „scandalos”, și nu exagerez deloc, pentru că nu este firesc să fim amăgiți de atât de mult timp și să nu reușim să dobândim această Cetate pentru noi.

În anii 1930 exista deja un proiect de valorificare a spațiului din Cetate pentru comunitate, dar nici atunci Ministerul Apărării nu a avut deschiderea necesară.

Am încredere că acum, după lungi tevaturi și schimburi birocratice, când s-a reușit în sfârșit ajungerea la un numitor comun, dobândirea Cetății este doar o chestiune de timp. Mi-ar plăcea să cred asta, chiar dacă realitatea ne-a arătat că trebuie să credem doar ceea ce avem, concret, la dispoziție, pentru că datele se pot schimba de la o zi la alta, de la un guvern la altul.

În privința Mureșului, știu că există un interes real al administrației locale de a-l pune în valoare, iar Asociația noastră susține orice proiect care are ca rezultat creșterea calității vieții în Arad.

– Vă propun să ne uităm puţin în urmă. În anul 2003, oraşul austriac Graz a câştigat titlul de Capitală Europeană a Culturii cu proiectul „The phantom of Lust” (Fantoma plăcerii). Practic, unul dintre factorii cheie care au stat la baza succesului orașului Graz în calitate de capitală culturală a fost acordarea priorității mișcărilor artistice noi, contemporane, care au abordat uneori subiecte inspirate din trecut. Expoziția „Fantoma plăcerii” a arătat modul în care arta contemporană reflectă influența lucrărilor lui Leopold von Sacher-Masoch (care și-a petrecut o mare parte a vieții în Graz) asupra artelor. Îndrăzneţ proiect am putea spune… De atunci au trecut 12 ani. Lumea a evoluat… Cu ce fel de proiect credeţi că ar avea succes Aradul dacă va fi desemnat Capitală Europeană a Culturii?

– Graz a gestionat, într-adevăr, un proiect interesant, este admirabil felul cum au reușit cei de acolo să se mobilizeze. Am învățat nu numai din proiectul lor, ci și din cel al orașelor Pecs, Mattera, Plzen, Umea, Mons, că trebuie să ne străduim să elaborăm un proiect care să confere Aradului o dimensiune europeană și să aibă caracter inovativ.

Arta modernă este acum în centrul preocupărilor multor orașe candidat, la fel și crearea unei coeziuni între mediul artistic deja consacrat și cel independent, amator, dar entuziast, care are capacitatea să schimbe atmosfera în oraș. Proiectul pe care noi îl prezentăm trebuie să fie, înainte de toate, util Aradului.

Vedeți, în ultimii o sută de ani nu mai putem vorbi despre obiective importante de infrastructură culturală realizate în oraș. Ultimul este Palatul Cultural, din 1913. De atunci, caracterul Aradului s-a schimbat, din oraș cultural a devenit oraș industrial.

Noi trebuie să realizăm o simbioză între cele două direcții, evitând însă paseismul. Privim înspre viitor și ne preocupă să realizăm un proiect care să fie actual și benefic și în perspectiva secolului următor, un proiect revoluționar, ambițios, care cu siguranță va crea dezbatere în oraș.

Trebuie să fim cu ochii minții pe Aradul generațiilor următoare și să ieșim din culoarul de subzistență caracteristic societății românești de astăzi.

– În opinia dumneavostră, sau poate aţi realizat deja un studiu, câţi dintre locuitorii municipiului au aflat despre această candidatură?

– Nu am realizat un astfel de studiu și este greu de răspuns, punctual, în aceste condiții, la întrebarea aceasta. Am avut însă consultări punctuale cu foarte mulți arădeni, scriitori, artiști plastici, elevi, studenți, cadre didactice, pensionari, bloggeri, jurnaliști, politicieni.

Am încercat să cuprindem o cât mai largă paletă socială și intelectuală. Și aceste consultări, prezentări, vor continua. Ne bucură susținerea instituțiilor de cultură, pentru că putem dezvolta împreună proiectul acesta.

Ne dorim un parteneriat și cu instituțiile mass-media, și ne bucură că dumneavoastră, actualități-arad.ro, ați fost printre primii care au răspuns prompt la apelul nostru.

– Anul trecut, politicienii din Arad au fost invitaţi să semneze declaraţii de susţinere a proiectului „Arad – Capitală Europeană a Culturii 2021”. Contează aceste documente la dosarul pentru depunerea candidaturii?

– Consensul administrativ și politic este esențial. Am încredere în politicienii arădeni că vor înțelege importanța acestui demers și vor face front comun în jurul proiectului și vor susține cea mai bună ipoteză de lucru pentru Arad.

– Ca orice asociaţie, şi Asociaţia „Arad – Capitală Europeană a Culturii 2021” se poate susţine din sponsorizări. Aţi primit până acum donaţii de la agenţi economici. Dacă da, care este cea mai mare sumă pe care a primit-o Asociaţia din donaţii?

Am primit sponsorizări, dar nu sume foarte mari. Cea mai mare sumă de până acum este o sponsorizare din partea unei companii de advertising, în valoare de 6.500 de lei.

Dar ne dorim să intensificăm contactele cu agenții economici și să îi convingem că investesc într-un proiect de viitor, util și pentru ei, în perspectiva perioadei următoare.

Un astfel de proiect poate contribui decisiv la transformarea Aradului dintr-un oraș de tranzit într-un oraș destinație. Transformă spațiile publice, schimbă percepția asupra orașului – nu numai în ceea ce îi privește pe cei dinafară, ci și în situația arădenilor.

Marele câștig pe termen scurt este redobândirea respectului față de Arad, ieșirea dintr-o zonă de letargie, mobilizarea pentru o cauză a întregii comunități. Sunt atribute care acum lipsesc orașului.

– Tot anul trecut aţi făcut un apel prin care le-aţi cerut arădenilor să vină alături de Asociaţie ca voluntari. Cum au răspuns arădenii la acest apel şi ce mesaj aveţi pentru cei care încă nu cred în acest proiect?

– Colegele mele, Oana Neamțu și Cristina Lazurcă, dezvoltă acum un proiect care vizează exact acest aspect. Apelul nostru de anul trecut a fost receptat diferit. Le mulțumim partenerilor de la Colegiul Național „Moise Nicoară”, care ne susțin, și le mulțumim tuturor celor care au inițiat dezbateri cu echipa noastră executivă și au venit înspre noi cu propuneri punctuale.

Am dezvoltat câteva proiecte, în urma acestui dialog, și nu punem punct consultărilor noastre. Ușa Asociației, pe Bulevardul Revoluției nr. 97, este deschisă celor care doresc să afle mai multe despre demersul Aradului în competiția pentru Capitală Europeană a Culturii. Putem fi oricând contactați și pe facebook, pe profilul Arad2021.

Credem în șansa noastră și muncim pentru succesul acestui proiect!

Share Button

comentarii

Leave a comment

libris.ro%20

Mai multe din Actualitati

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Stiri Ziare