Claudia Boghicevici: „Vă invit la o incursiune pe circuitul turistic Drumul Vinului”

Publicat de actualitati-arad in 04 Oct, 2016 | Parerea ta

dsc_1198Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Naţional de Informare Turistică (C.N.I.P.T.), a finalizat două din cele patru circuite turistice prevăzute în Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Arad 2012-2016, circuite care începând din acesată săptămână vor fi funcţionale.

Primul circuit turistic „Drumul vinului”, durează o zi şi include o serie de obiective aflate în localităţile care traversează Podgoria Aradului.

„Vă invit la o incursiune pe circuitul turistic Drumul Vinului. Îmi doresc ca acest circuit să reflecte cât mai bine valoarea şi potenţialul judeţului nostru din punct de vedere istoric şi cultural. Aştept păreriile şi sugestiile voastre, dragi turişti, legate de acest traseu, vom analiza cu maximă exigenţă variantele care credeţi că sunt cele mai potrivite pentru a vă putea oferi dumneavoastră şi tuturor celor care ne vor vizita momente din cele mai frumoase”, a declarat Claudia Boghicevici, vicepreşedinte al Consilului Judeţean Arad.

Punctul de plecare va fi sediul Centrul Naţional de Informare Turistică Arad, situat pe Bulevardul Revoluţiei nr. 81. Ora de plecare: 9.00. Ziua de plecare: sâmbăta.

Circuitul turistic se va efectua cu microbuze sau autocare în funcţie de mărimea grupului de turişti şi va dura între 8 şi 10 ore.

Pentru plecarea pe traseu este nevoie de o înscriere prealabilă. Înscrierile se fac la Centrul Naţional de Informare Turistică, tel. 0728/116412, până în ziua de joi a fiecărei săptămâni.  În funcţie de traseu se va stabili preţul excursiei.

Podgoria Miniş-Măderat este una dintre cele mai vechi podgorii de pe teritoriul României. Numeroase mărturii arheologice şi istorice atestă faptul că viticultura ocupa un loc important în viaţa locuitorilor din această zonă. Judeţul Arad are o istorie veche în ceea ce priveşte cultivarea viţei de vie, Podgoria Aradului fiind atestată documentar la începutul secolului al IX-lea.

„O dată numai pe an, e culesul viilor, treci din cramă în cramă şi nimeni nu ştie unde şi cu cine se pomeneşte în zori de zi, căci oriunde soseşti oamenii sunt bucuroşi de oaspeţi şi cu plin te primesc. Oriunde ajungi, găseşti ori îţi faci prieteni”, spunea Ioan Slavici.

Pe circuitul Drumul Vinului turiştii pot degusta vinurile arădene, dar şi vizita obiective turistice unice, care se încadrează în peisajul ce îmbină armonios civilizaţia cu arhaicul, constituind un model inedit de dezvoltare durabilă în spaţiul rural european.

Prima oprire din acest circuit va fi la Mănăstirea Maria Radna şi Muzeul Ecumenic Maria Radna, găzduit în cele nouă foste chilii ale mănăstirii. Muzeul cuprinde colecţia de obiecte care se află în clădirea mănăstirii. Muzeul are ca tematică pelerinajul bisericesc şi mănăstiresc în perioada cuprinsă între secolul al XVII-lea şi până în prezent.

Lângă Lipova putem vedea ruinele cetăţii Şoimoş; localizare Lipova – cartier Şoimoş (ruinele cetăţii se află pe dealul „Cioaca Tăutului”, la 2 km Nord-Est de Lipova şi altitudinea de 129 m).

Muzeul Orăşenesc Lipova a fost înfiinţat în anul 1958 şi aparţine de Complexul Muzeal Arad. Patrimoniul muzeului cuprinde piese originale de mobilier, obiecte autentice, cărora le-a fost înlocuită doar tapiţeria, iniţial lucrată manual, parchetul, şemineul din marmură de Carrara, sobele de teracotă, candelabrele şi oglinzile din cristal ce au fost aduse din Viena de către Sever Bocu după 1930.

Din Păuliş continuăm spre nord, pe drumul 780B spre Miniş.

Agrotur Miniş-prezentare

Prima atestare documentară a localităţii este anterioară anului 1038. În documentele istorice numele sub care apare localitatea a avut diverse forme: Meneşi, Menuşi, Meneş. În a doua jumătate a sec. al XVIII-lea situaţia economică a localităţii Miniş se schimbă în bine ca urmare a oportunităţilor ivite în valorificarea produselor viticole. Calitatea superioară a vinului a atras numeroase persoane particulare care au arendat tot mai multe terenuri viticole pentru plantarea viţei de vie pe dealurile unde „strugurii erau presăraţi cu praf de aur”.

Prosperitatea deţinătorilor de vie din Miniş este greu afectată în 1880 de atacul de filoxeră care se extinde cu repeziciune. Ieşirea din situaţie era ca oamenii să renunţe la monocultură şi să pună mare preţ pe pomicultură, cultură mare şi grădinărit. Soluţia era bună, dar tradiţia multiseculară a viticulturii a învins, oamenii au luptat şi au învins filoxera cu ajutorul Şcolii de Vintaleri din Miniş.

Şcoala Viticolă a adus contribuţii deosebite, vinurile de Miniş s-au îmbunătăţit calitativ şi au rămas la standarde ridicate deoarece la insistenţele specialiştilor de la Minis, au fost respinşi hibrizii producători direcţi, fapt remarcabil, având în vedere că în majoritatea podgoriilor din ţară aceştia erau cultivaţi la scară largă.

Din Miniş continuăm pe drumul 708B direcţia Ghioroc.

Prima atestare documentară a localităţii Ghioroc datează din anul 1135. Prima cale ferată electrificată din estul Europei şi a opta din lume a fost inaugurată la Ghioroc, la data de 10 aprilie 1913. Săgeata Verde a avut rolul de a transporta ţăranii din Podgoriile Aradului în oraşul Arad, pentru a-şi vinde marfa. Traseul conţinea 3 segmente: Arad – Ghioroc, Ghioroc – Pâncota şi Ghioroc – Radna. Pentru a aduna fondurile necesare începerii lucrărilor, s-a format Societatea Anonimă Calea Ferată Arad – Podgoria, cu sediul în Arad. Proiectul liniei ferate era o stea cu trei colţuri, cu centrul în Ghioroc. După aproape 100 ani de la inaugurare, din vechiul traseu a mai rămas doar un segment, Arad – Ghioroc, traficul realizându-se cu tramvaie.

Urmează o vizită la Muzeul Viei şi Vinului care este situat în incinta Staţiunii de Cercetări Viticole din comuna Ghioroc şi aparţine Complexului Muzeal Arad. Instituţia a fost înfiinţată în anul 1988 şi cuprinde exponate care refac universul viticulturii şi vinificaţiei din podgoria Miniş-Măderat, prezentând istoricul acesteia.

Muzeul tramvaiului electric este situat la intrarea în localitate dinspre Sâmbăteni, în perimetrul depoului de tramvaie din Ghioroc şi se află în administrarea Companiei de Transport Public Arad; la Ghioroc a luat fiinţă prima linie electrificată de tramvai din Estul Europei şi a opta din lume; până aici se mai efectuează încă curse cu vechiul tren electric al Podgoriei (datând din sec. XIX-lea), cunoscut de către cei mai în vârstă sub denumirea de “Săgeata Verde”. Muzeul cuprinde o interesantă colecţie de vagoane electrice din sec. XIX – XX, precum şi o staţie de linie electrică ce susţinea transportul public cu tramvaiul de la începutul aceluiaşi secol; vizitarea muzeului se poate face la cerere, de asemenea putându-se realiza şi călătorii cu trenul de epocă pe ruta Arad – Ghioroc.

Muzeul Viei şi al vinului

Colecţia actuală a Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viniviticolă Miniş cuprinde peste 50.000 de sticle cu vin de diferite vârste din soiurile Riesling, Mustoasă, Fetească, Roşu Burgund, Cabernet şi Merlot. Vedetele colecţiei sunt câteva sticle de “Riesling Italian” din 1926. Pe sticlele sigilate cu parafină se află încrustată din turnare câte o pecete regală, care atestă valoarea si vechimea vinului. În vinotecile din România, nici un alt fel de sticlă, dinainte de război nu poate confirma că vinul are o vechime mai mare.

Casa memerială I.T. Florea

În Covăsânţ putem vizita casa memorială Ioan T. Florea. Ioan T. Florea a fost învăţător în Covăsânţ, apoi director de şcoală în localitate, ca apoi să activeze ca folclorist la Filarmonica de Stat din Arad între anii 1954-1982. Interioarele păstrează atmosfera unei case de intelectuali din Podgoria Aradului, prin mobilierul original, pianul şi instrumentele muzicale, dar şi numeroasele fotografii ce spun povestea familiei de aproape un secol. Soţia sa, Ileana Florea, a fost profesoară de limba şi literatura română şi muzeograf la Muzeul Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia din Şiria timp de peste 40 de ani.

Din Covăsânţ continuăm pe drumul 708B încă 8,6 km şi ajungem în Şiria, următoarea localitate pe care o vom vizita. Şiria (în maghiară Világos, în germană Hellburg, în trad. „Cetatea luminată”) este satul de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume din judeţul Arad, Crişana, România. Atestat documentar pentru prima dată în anul 1169, satul Şiria se prezintă la mijlocul secolului al XIV-lea drept reşedinţă de cnezat. În secolul următor face parte dintr-un vast domeniu deţinut între anii 1444 – 1445 de către Iancu de Hunedoara.

Muzeul memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia

Castelul Bohuş/Muzeul Ioan Slavici şi Emil Monţia. Sub dealul cetăţii se poate vizita castelul Bohuş, construit la începutul sec. XIX în stil neoclasic. Are 30 de camere şi o terasă cu coloane dorice. În această clădire au fost duse tratativele între generalul Görgey, comandantul suprem al armatei revoluţionare maghiare din 1848-1849 şi generalul Frolov, împuternicitul ţarist în preajma capitulării necondiţionate din 1849. În prezent castelul adăposteşte muzeul marelui scriitor Ioan Slavici (1848-1925) născut la Şiria şi o expoziţie a compozitorului Emil Monţia (1887-1965), născut la Şicula, dar care a trăit în Şiria.

Cetatea Şiriei

Cetatea Şiriei. Ruinele cetăţii feudale se pot zări de departe cum venim pe drumul ce leagă municipiul Arad de localitate; cetatea este accesibilă vizitatorului, la ea se poate ajunge pe un drum bine întreţinut, care porneşte din centrul comunei.

Parte din istoria localităţii, Cetatea Şiriei datează din secolul al XIII-lea. Un rol deosebit de important în viaţa acesteia l-au avut voievozii şi cnejii români. Spre exemplu, un document din anul 1440 vorbeşte despre un anumit voievod Ştefan din Şiria. Posesie a lui Matei Corvin la începutul celei de a doua jumătăţi a secolului al XV-lea, trece între anii 1461-1464 sub stăpânirea familiei Bathory. În perioada răscoalei lui Gheorghe Doja, cetatea este vremelnic ocupată de cetele ţărăneşti ale acestuia. Sub stăpânire otomană spre mijlocul secolului al XVII-lea, fortăreaţa serveşte drept garnizoană a lui Mihai Viteazul între anii 1599 – 1600. Ulterior, cetatea este ocupată din nou de către otomani în anul 1607 şi deţinută de către aceştia până în anul 1693. Din motive strategice, trupele habsburgice au distrus cetatea în anul 1784.

Mâsca-Pâncota-Seleuş – în trecere

Cetatea Ineului

Cetatea Ineului a fost, pe rând, fortăreaţă întărită de Iancu de Hunedoara, posesiune a lui Mihai Viteazul, sangeac turcesc şi garnizoană a unui regiment grăniceresc austriac. Prima atestare documentară a Ineului datează din 1214. Cetatea a fost menţionată pentru prima dată în anul 1295.

Monumentul este compus din două elemente. Prima parte, cea interioară, este de fapt un castel cu două nivele, are forma de pătrat, la colţuri fiind străjuită de patru bastioane circulare etajate. Cel de-al doilea element, cetatea exterioară, este aşezată la o distanţă de câteva sute de metri, şi forma brâul de ziduri din piatră, tot în formă de pătrat, cu bastioane la colţuri. Din acestea nu se mai păstrează decât nişte urme.

Zidurile erau înconjurate din trei părţi de şanţuri cu apă, pe cea de a patra latură curgând râul Crişul Alb.

(actualitati-arad.ro vă oferă integral comunicatul transmis de Consiliul Județean Arad. actualitati-arad.ro nu îşi asumă în niciun fel răspunderea pentru conţinutul comunicatelor, oferind numai suportul tehnic pentru publicarea acestora.)

Share Button

comentarii

Leave a comment

Captcha Captcha Reload

bioportal.ro%20
apiland.ro
Carturesti.ro

Mai multe din Comunicate de presa

… Socializeaza …

Certificat Web ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! Site-ul apare in Directorul Kappa Stiri Ziare