Publicația austriacă Die Presse prezintă, într-una din edițiile de zilele trecute, un reportaj despre municipiul Arad, menționând că acesta „merită cel puțin o vizită de o zi“.

„Dacă te urci în tren şi traversezi câmpia Panonică, după numai câteva ore ajungi la Arad, un loc în care farmecul unei Austrii de altădată se îmbină cu o viaţă de noapte animată, un oraş încărcat de istorie“, scrie autorul reportajului din Die Presse. Acesta mai menționează că orice austriac se poate simți la Arad ca acasă, ori se poate întoarce în timp, într-o Austrie imperială, undeva înainte de Primul Război Mondial. În timpul vizitei făcute la Arad, autorul articolului a recunoscut și cu ajutorul anunţurile publicitare de pe acestea, tramvaiele achiziționate de administrația locală de la Innsbrucker Verkehrbetriebe (agenţia de transport public din Innsbruck).

În reportajul publicat de Die Presse, autorul prezintă clădirile istorice, construite în diverse stiluri, de la baroc, până la clasic şi jugendstil. Jurnalistul austriac a amintit și de Hotelul „Ardealul“, care, pe vremuri a purtat numele de „Zum Weissen Kreuz“ şi în a cărui sală de concerte au fost prezenți Franz Liszt, Johannes Brahms şi Johann Strauss. Publicația austriacă recomandă celor care doresc să petreacă o seară în Arad, să înnopteze aici, aşa cum au făcut şi nenumărate personalităţi istorice, printre care şi împărtarul Franz Joseph.

Autorul mai menționează și alte locuri din municipiul Arad, printre care Teatrul Clasic „Ioan Slavici“, dar și Piața „Avram Iancu“, amintind că a fost numită astfel în onoarea celui care a comandat armata românilor transilvăneni, în alianţă cu cea austriacă, împotriva trupelor maghiare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. În reportaj mai este descrisă și Cetatea Aradului, iar autorul oferă mai multe date istorice despre aceasta. Este amintit faptul că fortăreaţa a folosită şi ca închisoare, unde au fost întemniţaţi mai mult de 500 de ofiţeri ai armatei regale ungare, printre care şi cei 13 generali ai armatei imperiale austriece executaţi în 1849 la Arad sub acuzaţia ca s-au alăturat mişcării revoluţionare a lui Lajos Kossuth şi au susţinut revendicările maghiare de independenţă faţă de Imperiul Austriac, încălcând astfel jurământul de loialitate faţă de de Casa de Habsburg. De asemenea, autorul reportajului menționează că, cel mai cunoscut dintre deţinuţi a fost Gavrilo Princip, autorul atentatului de la Sarajevo.

Die Presse mai prezintă și Ștrandul Neptun din Arad, „unul dintre cele mai mari ştranduri şi parcuri de distracţii ale Europei de Est, construit direct pe malul Mureşului“. Dansatoare pe tocuri periculos de înalte, inimi deschise şi o mulţime de paznici solizi, aşa descrie Die Presse viaţa de noapte a oraşului. Mai sunt amintiți și oamenii de afaceri germani care fac investiții în Regiunea de Vest a României, luând în arendă suprafeţe agricole.

Reportajul celor de la Die Presse a inclus și Teatrul Vechi din Arad, construit de negustorul vienez Iacob Hirschl în 1817. „Teatrul este de mult închis, aproape în ruine şi acoperit de afişe publicitare“, este mențiunea făcută de autor articolului, care mai adaugă că în această clădire a funcționat primul cinematograf din România şi purta numele de „Urania“. De asemenea, mai este specificat faptul că la Teatrul Vechi din Arad se jucau piese în limbile germană, română şi maghiară, iar Mihai Eminescu a fost sufleur într-un spectacol susţinut de trupa lui Mihai Pascaly.

După ce a amintit de sinagogă şi de Piaţa Catedralei, autorul recomandă Aradul pentru o călătorie „pe nepusă masă“.