O delegaţie arădeană, formată din reprezentaţi ai administraţiei locale şi judeţene, ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, artişti de la Filarmonica de Stat, dar şi jurnalişti, a fost primită, duminică, la Bruxelles, la Ambasada României din Belgia.
Din delegaţie au făcut parte, printre alţii, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean, Ana Maria Dumitrean, directorul Centrului Cultural Judeţean, Nicolae Pellegrini, inspector şcolar general adjunct, Alin Văcean, directorul Filarmonicii de Stat din Arad. Evenimentul de la Ambasada României a făcut parte din cadrul manifestărilor organizate în Belgia cu ocazia Zilei Naţionale a României. Delegaţia arădeană a participat la un dineu oferit de Ovidiu Drânga, ambasadorul României în Belgia, la reşedinţa Ambasadei din Bruxelles, unde au fost servite preparate tradiţionale româneşti.
În discursurile susţinute la Ambasadă s-a pus accent pe întărirea colaborării dintre România şi Belgia. Ambasadorul Ovidiu Drânga a vorbit despre potenţialul pe care îl oferă România, partea de vest a ţării, investitorilor belgieni. „Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Arad şi domnul primar al municipiului Arad au început aici discuţii pe obiective foarte clare. E vorba despre companii din Belgia, din Regiunea Flamandă, care îşi propun să investească nu doar un capital important în judeţul Arad, ci şi în oamenii din această zonă a României, care a cunoscut un dinamism extraordinar. (…) Sper să vă revedem la Bruxelles, pentru a avea prilejul să facem un bilanţ al colaborării româno-belgiene”, a spus Ovidiu Drânga. La rândul său, Nicolae Ioţcu a făcut un scurt bilanţ al activităţilor desfăşurate în cadrul parteneriatelor încheiate cu regiuni din Belgia. „Consiliul Judeţean Arad are relaţii execelente cu Belgia, judeţul nostru având înfrăţire cu Regiunea Flandra de Vest. Am încercat ca pe lângă activităţile culturale să promovăm judeţul Arad şi din punct de vedere economic, iar primele rezultate se văd deja prin anunţul companiei H. Essers de a-şi dezvolta afacerile în oraşul Curtici”, a afirmat Nicolae Ioţcu.
Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a pus accentul pe identificare oportunităţilor care apar în timp de criză. „Noi suntem mândri de Arad. Am reuşit să demonstrăm că, în perioadă de criză, judeţul a avut creştere economică. Interesul nostru este ca pe lângă o promovare serioasă să avem o stabilitate economic. De aceea, ne-am dorit să beneficiem de oportunităţile pe care le oferă criza şi de oportunitatea poziţiei pe care o are Aradul”, a spus Gheorghe Falcă. Prezent la întâlnirea de la Ambasada României în Belgia, europarlamentarul arădean Iosif Matula a spus că, în perioada 2014-2020, România va beneficia de fonduri mărite de la Uniunea Europeană. „Şi eu mă simt mândru că sunt arădean, astăzi, când văd atâţia arădeni la Bruxelles. Pe fondul crizei, există regiuni care privesc înainte şi ele pot avea de câştigat. Aradul este un asemenea exemplu. Aradul priveşte realist înainte. Faptul că sunteţi aici pe mine mă bucură. E normal să se stabilească astfel de contacte care deschid România şi Aradul. În Parlamentul European discutăm documentele pentru peioada 2014-2020. Semnalele pentru România sunt extraordinare. Fondurile vor creşte, iar eu îmi doresc ca Aradul să continue calea pe care merge deja, accesând fonduri pentru că este de unde şi atunci vom creşte de la an la an”, a spus Iosif Matula.
La finalul întâlnirii de la Ambasada României în Belgia, primarul Gheorghe Falcă i-a oferit ambasadorului Ovidiu Drânga cartea “Societatea vie. Proiect România 2020”, pe care şi-a lansat-o recent, la Bucureşti şi Arad.
Ovidiu Drânga: “România de la televizor nu e România noastră”
Vizita delegaţiei judeţului Arad la Heist-op-den-Berg se înscrie în aria acţiunilor organizate de Ambasada României în Belgia, în ultima perioadă, atât în contextul sărbătoririi Zilei Naţionale, cât şi într-un context mai amplu, legat de întărirea colaborării la nivel local între autorităţile din România şi Belgia. Ambasadorul României în Belgia, Ovidiu Drânga, a vorbit la întânirea cu jurnaliştii arădeni despre ultimele evenimente în care a fost implicat şi Aradul. “Nu facem decât să continuăm un proces început cu mulţi ani în urmă, poate chiar cu douăzeci şi ceva de ani în urmă, atunci când a fost lansată operaţiunea Vilages Roumain, care a vizat salvarea satelor româneşti. Acum acest parteneriat european are cu totul alte obiective de care se leagă în primul rând dezvoltarea economică, urbanistică, de transfer de experienţă între localităţi din România şi localităţi din Belgia. Înfrăţirea între Heist-op-den-Berg şi Arad a fost rezultatul unui proces mai amplu care a început acum doi ani şi care a vizat promovarea judeţului Arad şi a României într-un context flamand, unde România se vede deja destul de bine. E o imagine pe care am construit-o cu mult efort, o imagine care arată realităţile din România aşa cum sunt ele, fără coafări. Arată o Românie în plină dezvoltare, cu zone foarte bine conectate la dinamica economică europeană, în primul rând zonele care au înţeles mai repede decât altele că soluţia vine şi de la Bruxelles. E cazul Aradului, pe care l-am încurajat să dezvolte o conexiune mai amplă cu Flandra, şi am reuşit”, a afirmat Ovidiu Drânga. Ambasadorul a mai spus că prezenţa Filarmonicii din Arad în Belgia oferă posibilitatea de a arăta că România “este perfect interoperabilă din punct de vedere cultural cu partenerii din Europa”. “Această colaborare româno-belgiană îmbracă mai multe forme, ceea ce arată că ştim să promovăm de o manieră profesionistă realităţi care ne fac onoare. România de la televizor nu e România noastră. România noastră e România în care se întâmplă lucruri minunate, în care locuiesc oameni minunaţi şi oamenii Aradului pe care i-am găzduit în aceste zile”, a afirmat Ovidiu Drânga.
Ambasadorul a mai afirmat că Belgia ne susţine aderarea României la Spaţiul Schengen. “Din acest punct de vedere, Bruxelles-ul a fost un partener loial şi previzibil, bazându-se pe lucruri cuantificabile, nu pe sentimente. Belgienii au studiat progresele pe care noi le-am făcut şi care sunt vizibile. Ori, poziţia lor nu face decât să confirme atitudinea pe care România a avut-o de-a lungul acestui proces. Totul se bazează pe fapte, pe realităţi care sunt cuantificabile. Restul este politică. O contribuţie la atingerea acestui obiectiv aducem prin faptul că ne facem treaba acolo unde suntem chemaţi să o facem. Mă refer aici la românii care s-au integrat foarte bine în Belgia. Ei sunt cartea noastră de vizită. E o comunitate de 60.000 de oameni, care se bucură de o imagine foarte bună. Sunt apreciaţi pentru ceea ce fac. Personal cred că se face o eroare în momentul în care România este ţinută la marginea Europei”, a declarat Ovidiu Drânga, ambasadorul României în Belgia.
text&foto: actualitati-arad.ro
AICI FOTO DE LA INTALNIREA DE LA AMBASADA


Arad Time

De pe wikipedia pentru informare:
The 48-meter-high hill on which Heist would later be built (hence the adjunct name op-den-Berg meaning “on the hill”) was formed during the early Ice Age. As can be appreciated from the artifacts shown at the regional museum on the city’s main square, this area was already populated in prehistoric times. Soon after the Romans yielded this land to the invading Germanic peoples in the 3rd and 4th century, Christianization followed. The village of Itegem, located right on the Nete River, was most likely the first hamlet to be founded, as suggested by a document dating from 976. Chapels in Hallaar and Itegem were built in the 12th century. This century also marked the beginnings of the Duchy of Brabant, of which this whole area was a part.
Around the year 1200, a military fort was built at the current location of the Ter Laken castle, on Booischot’s territory. Schriek, which was founded in 1125, got its own chapel in 1260 while the main church at Heist was built in 1340. These two religious buildings were heavily damaged during the wars of religion around 1600. During most of the Middle Ages, agriculture was driving the economy and several huge farming domains were built, some of which still subsist today (e.g., Wimpelhoeve in Wiekevorst, traces of which date from the 12th century, and Pandoerenhoeve in Schriek, dating from 1624). During the 17th and 18th century, the miraculous wooden statue of the Virgin and Child in the Hallaar church became an object of pilgrimage.
The current city hall was built in 1844, fourteen years after the foundation of Belgium as an independent country. Today, the city is mostly a residential centre, which offers services to the surrounding communities.
just for the record: cit a costat oare si cine a platit (din ce bani,ca sa fie mai clar!) aceasta excursie?